Posibila alternativă: educaţia religioasă generală

Silviu Rogobete Publicat la: 23-04-2015

Faţă de decizia Curţii Constituţionale prin care a fost anulată obligativitatea predării religiei în școli, voi porni de la o aserţiune simplă: dimensiunea religioasă, ca și cea politică, este parte constitutivă fundamentală atât a identităţii umane, cât și a vieţii sociale. Acesta este un dat. Indiferent de disputele pe această temă, realitatea rămâne aceeași. Începutul mileniului trei ne-a demonstrat-o din plin și îi invit la dialog într-un alt for pe cei care consideră că pot demonstra contrariul. O instrucţie educaţională sistematică în acest domeniu complex este sau nu binevenită? Dacă nu, de ce nu? Dacă da, de ce da, dar mai ales cum?

Nevoia de transcendent este și mai adânc înrădăcinată în structurile fundamentale identitare decât nevoia de matematică, fizică sau literatură și mai importantă decât geografia, istoria sau limbile străine. Dacă acestea beneficiază de atenţia sistemului educaţional, cum s-ar putea evita fără riscuri instrucţia spirituală în sensul ei cel mai profund? În decembrie 1989 am ieșit dintr-un experiment de ateizare forţată și de eliminare controlată a religiosului din sistemul educaţional/viaţă socială și consecinţele sunt încă evidente. „Omul nou”, idealul comunismului militant ateist, a fost, de fapt, un criminal dovedit.

Apar întrebări cu adevărat dificile: ce formă ar trebui să ia educaţia religioasă? Cine ar trebui să o facă și cum? Ce alternative ar trebui să existe la acest gen de educaţie pentru cei pentru care nevoia de transcendent/spiritualitate îmbracă alte forme decât cele religioase? Părerile sunt împărţite, protagoniștii diverselor perspective având adesea în egală măsură dreptate.

S-au conturat deja câteva practici în acest sens. Învăţământul confesional este modelul practicat acum în România, cu următoarele avantaje: posibilitatea de a aprofunda instrucţia pe care cultele religioase și membrii acestora ar trebui să o facă prin intermediul parohiilor și familiilor; în școală, copiii ar putea beneficia de lărgirea orizontului lor religios, prin punerea propriei credinţe în contextul mai larg al realităţilor religioase. De aceea, extrem de important este modul în care se realizează această educaţie, cine și cum o face. Dacă instrucţia se face în sensul îndoctrinării unilaterale, monoconfesionale, cu tente naţionaliste sau cu accent pe superioritatea sau chiar „unicitatea” propriei denominaţiuni, riscurile distructive pe termen lung sunt imense. Ele se pot transforma în prejudecăţi antisociale, pot hrăni posibile conflicte, absenţa încrederii în cel diferit putând genera fracturi sociale și îngreunarea proceselor coezive. La fel se întâmplă dacă faptul religios este prezentat ca unul disciplinator, înspăimântător, dirijat împotriva dezvoltării libere și armonioase a psihicului copiilor expuși unor astfel de practici/idei. Toate acestea depind de dascălii implicaţi în acest proces, precum și de cei care-i formează. Se adaugă aici complicaţiile pentru cei care aparţin unor minorităţi religioase, de la absenţa instructorilor la nepotriviri de orar etc. Cei care nu aparţin nici unui cult religios pot opta pentru instrucţie etică și civică, ce ar avea un rol similar în promovarea valorilor fundamentale pe care ar trebui să se realizeze coabitarea socială.

O alternativă la acest sistem ar putea fi educaţia religioasă generală, neconfesională, ce ar evita dezavantajele menţionate mai sus. Avantajele ar fi coabitarea socială mai puternică și bagajul cultural îmbogăţit. Toate religiile ar putea fi studiate în complementaritate. Dezavantaje: riscul de a diminua până la contopire diferenţele dintre principalele învăţături religioase și, mai grav, de a le duce pe toate în derizoriu. Într-o anumită măsură, sistemul britanic experimentează aceste limitări.

Aș concluziona astfel: în orice sistem, responsabilitatea ultimă rămâne în teritoriul educatorilor, care trebuie să fie conștienţi de responsabilitatea enormă pe care o au.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe