Iar adevărul vă va face liberi, dragi părinţi!

Georgeta Condur Publicat la: 23-04-2015

Există părinţi cu adevărat religioși și părinţi hotărâţi că nu vor ora de religie în școli, opţiunea ambelor tabere fiind naturală și de necomentat. Sunt însă și părinţi indiferenţi și, din păcate, neinformaţi asupra modului în care ar putea și ar trebui să intervină în formarea propriilor copii. E cazul celor ce știu doar să ia alocaţia și să semneze orice le cer învăţătoarea, preotul paroh sau primarul.

Nu acestor părinţi mă adresez aici, ci vouă, celorlalţi (destul de mulţi), care apreciaţi anumite valori și aţi vrea ca micuţul vostru să le asimileze, dar aţi identificat și lucruri cu care nu sunteţi de acord și v-aţi exprimat în acest sens. Voi sunteţi părinţii pentru care decizia cu privire la ora de religie este cea mai grea. Dacă sunteţi credincioși, sunteţi într-un mod discret, nu vă afișaţi convingerile prin cruci largi făcute în văzul lumii, prin afișarea postului pe care îl ţineţi, prin pupat moaște sau umplerea bordului mașinii cu iconiţe reprezentându-l pe Sf. Kitsch. Poate v-au descumpănit reacţiile copilului după ora de religie, văzându-l speriat că niște diavoli cu limbi roșii i-ar putea face rău surioarei bolnave fiindcă el n-a spus rugăciunea; poate l-aţi văzut uimiţi făcându-și cruce la toate bisericile, ca bunica din satul neelectrificat; poate aţi fost nevoiţi să-i explicaţi că un om mort nu poate învia ca Lazăr, oricât s-ar ruga apropiaţii. Invers, poate v-a descumpănit faptul că n-aţi văzut nici un efect din cele sperate. Vedeţi că are note de 10 la religie, că recită papagalicește rugăciuni, dar vi se pare că orele astea mai degrabă i-au subminat orice formă de credinţă, iar reperele sale morale par luate din tabloide. Atunci vă întrebaţi: nu era mai de folos dacă orele în care a făcut religia erau alocate sportului sau citirii unor cărţi care vouă v-au încântat copilăria?

Totuși, anul ăsta v-aţi înscris copilul la religie din diferite motive, de la teama de ostracizare a lui până la calculul imoral că un 10 e bun pentru media generală. Oricum, v-aţi spus că n-are ce rău să-i facă. Dar cele mai mari „pagube” în educaţie se produc în lipsa consecvenţei. Când, prin cuvinte sau gesturi, contraziceţi ceea ce învaţă copilul la religie, îl supuneţi riscului de a deveni duplicitar sau îl derutaţi. Iar dacă îl încurajaţi să creadă tot ce scrie în manualele de religie, îl faceţi ca, în situaţii-limită, fie să se învinovăţească, fie să se roage, în loc să acţioneze. Cum aceste atitudini nu îl vor scoate din situaţie, sunt posibile dezamăgirea sau autoperceperea ca nevrednic. Religia își pune amprenta mult mai serios asupra vieţii copilului decât o formulă de chimie.

Dacă decideţi să-l înscrieţi la religie, faceţi-o din motive „corecte”, care ţin de dorinţa ca acesta să înveţe ceva util, care nu poate fi învăţat în familie. De ce l-aţi trimite să înveţe în 13 ani ceea ce voi aţi învăţat în câteva discuţii cu părinţii sau bunicii și apoi din societate, în mod natural? Dacă e vorba de alte motive (sociale sau administrative), iar copilul știe asta, gândiţi-vă că așa transmiteţi un mesaj educaţional mai puternic decât cuvintele.

Dacă doar aţi vrea să se schimbe modul de predare, cred că refuzaţi realitatea. Speraţi ca Biserica să schimbe dogma și textele sacre? Ghinion! Pentru un credincios veritabil, o religie nu poate fi un meniu à la carte. Scriptura e considerată – ce surpriză! – sfântă. Ea nu poate fi parţial respinsă, parţial sfântă sau pe bucăţi adevărată, tot așa cum o femeie nu poate fi un pic însărcinată. De credeţi, trebuie să credeţi tot, și lucruri neverosimile pentru un om educat din secolul XXI (învierea morţilor, vindecarea leproșilor fără tratament, minunile moaștelor, procrearea fără sex etc.).

Dacă nu credeţi în adevărurile religiei voastre, ar fi mai bine să recunoașteţi că, trimiţând copiii să înveţe un cult în care credeţi cu amendamente, îi atrageţi în ipocrizia în care vă complăceţi. Alegeţi conform credinţei voastre reale, oricare ar fi ea, respectând măcar un lucru din Biblie: aveţi încredere că adevărul vă va face liberi! Și îi va face liberi și pe copiii voștri.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe