Telejustiţia

Sorin Bocancea Publicat la: 05-05-2015

Valul de arestări ale unor politicieni ce a oferit presei posibilitatea de a prezenta aproape zilnic breaking news de la ușa DNA a împărţit societatea românească în două tabere. De o parte sunt cei care consideră că transmiterea în amănunt a imaginilor cu arestările politicienilor acuzaţi de corupţie sunt benefice, deoarece, astfel, societatea află că, după atâţia ani de așteptare, justiţia a început să funcţioneze, că nu poate nimeni să încalce legea la nesfârșit fără să i se întâmple nimic. De cealaltă parte sunt cei care consideră că aceste transmisiuni aduc atingere imaginii și demnităţii celor în cauză, că ar trebui să nu mai fie prezentate publicului imagini cu cei încătușaţi, că asemenea imagini sunt o rușine pentru societate, iar justiţia ar trebui să se facă cu mai multă discreţie. S-au formulat și acuzaţii la adresa instituţiilor care „scapă” spre presă informaţii ce fac posibile astfel de demersuri jurnalistice, dar care ar și afecta bunul mers al cercetărilor. Acestea fiind poziţiile, ne întrebăm: este necesară această telejustiţie? Vine ea dintr-un fond cultural sau este doar o etapă în evoluţia justiţiei din România? Ce efect poate avea telejustiţia asupra celor vizaţi? Dar asupra societăţii românești?

 

Opinii semnate de Dan Pavel („Funeralii live & justiție ad-hoc”), Mălin Bot („Cancerul agresiv se tratează cu medicamente agresive sau cu operație”), Lucian Dîrdală („O coaliție pentru telejustiție”), Cristi Danileț („Lăsați telejustiția! Ce spuneți de open justice?”) și Florin Chiriac („Interceptări din lumea cătușelor”).

 

Pentru a citi integral acest articol te invităm să cumperi revista.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe