La Arad s-a vorbit despre Doinaș

Lia Faur Publicat la: 13-05-2015

Ideile ne vin în funcție de nevoile materiale sau spirituale ale momentului, iar nevoia pe care am resimțit-o la începutul acestui an a fost să recitesc poeziile lui Doinaș, dar nu egoist, ci împreună cu oamenii din orașul meu, pe care îi văd aproape zilnic pe stradă, îngândurați și rupți adesea de poezia zilei, cu tinerii din licee și facultăți.

Apoi m-am gândit la prea puțin amintiții scriitori arădeni, la Ioan Slavici și m-am gândit la… Iași. De câte ori poposesc în Iași, îmi închipui ce lecții de literatură în stradă s-ar putea ține cu tinerii, urmând traseul bulevardelor, clădirilor, parcurilor… În fine, am vrut să se vorbească la Arad despre Doinaș și s-a vorbit. La o primă ediție a Festivalului „Zile și Seri de Literatură Doinaș” trebuia adusă în discuție personalitatea scriitorului, omul care a fost, contextul în care și-a scris opera, polemicile din jurul numelui său. I-am invitat astfel pe criticul literar Daniel Cristea-Enache, cel care a coordonat volumul 111 cele mai frumoase poezii. Ștefan Aug. Doinaș (Nemira, 2014), și pe istoricii Adrian Cioroianu și Victor Neumann să vorbească despre opera poetului. Cei doi au susținut o conferință pe tema României comunizate și, implicit, a destinului scriitorului român. A participat de asemenea scriitorul și jurnalistul Emil Hurezeanu, prieten apropiat al cuplului Ștefan Augustin Doinaș – Irinel Liciu și al Cercului Literar de la Sibiu.

Toți invitații au avut, pe lângă conferințe și lansări de carte, întâlniri cu elevii a cinci licee arădene, unde l-au prezentat pe Ștefan Augustin Doinaș în paralel cu scriitorii arădeni: Vasile Dan, Gheorghe Schwartz, Gheorghe Mocuța, Cătălin Lazurca, Andrei Mocuța, Lucia Cuciureanu, Ioan Matiuț și Lia Alb. De la Iași i-am avut de partea noastră pe Daniel Șandru, Gabriel Cheșcu și Andrei Giurgia de la revista de cultură contemporană Timpul. Cu această ocazie a fost lansat numărul din luna martie al revistei, dar și volumul semnat de Mihaela Doboș, Tabloul unui destin – Ștefan Augustin Doinaș (Editura Adenium, 2013).

Cred că arădenii au fost receptivi la proiectul meu, deoarece mi s-au alăturat masiv în susținerea unor acțiuni de voluntariat: Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, Biblioteca Județeană „A.D. Xenopol”, Librăria „Scienta”, Cafeneaua „Boeme”, Restaurantul „Curtea veche”, Cenaclul literar ADN, cvartetul Liceului de Artă „Sabin Drăgoi”, profesori, directori de licee și chiar o casă de modă! După ce am lansat proiectul, am primit susținerea Primăriei Arad și a Asociației „Arad – Capitală Culturală Europeană 2021”.

Mă gândesc la a doua ediție, cu implicarea mediului universitar arădean, care să susțină traducerea poeziei lui Doinaș, dar și pe cea a unor tineri poeți remarcabili din România. Îmi doresc ca în Zilele Doinaș (un adolescent a propus denumirea „#2nash”) să se recite, să se scrie, să aibă loc lecturi în aer liber, să fie nopți albe încărcate de literatură, iar poezia să fie pe buzele tuturor, de la grădiniță și până la universitate. Doinaș e un spirit viu, fără termen de garanție, e la fel de autentic și azi, și peste o sută de ani.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe