Restaurația PSD

Ioan Stanomir Publicat la: 27-05-2015

Dezbaterea pe marginea administraţiei locale şi a modului în care vor fi aleşi primarii şi preşedinţii de consilii judeţene ilustrează, de o manieră dramatică, impasul în care se află  democraţia autohtonă. După entuziasmul  zilei de 16 noiembrie 2014 a urmat, implacabil, un regres care a subminat însuşi principiul pe care se întemeia votul de atunci, acela al creşterii  transparenţei guvernării.

În fapt, PSD şi majoritatea din jurul său au iniţiat un proces legislativ de restauraţie din care normele referitoare la regimul electoral local sunt doar un element. Iniţiativele privind stabilirea unor excepţii în tratamentul juridic al infracţiunilor de corupţie sunt legate de acest efort de a limita evoluţiile ce pun în pericol monopolul asupra puterii şi resurselor publice.

De aici, precauţia cu care se cere examinată şi soluţia desemnării primarilor într-un singur tur de scrutin. Argumentele ce evocă, ostentativ, capacitatea acestui sistem de a genera stabilitate politică maschează inabil autenticele intenţii ce au prezidat la elaborarea acestui proiect. O asemenea rezolvare legislativă ar marca, în mod definitiv, consacrarea hegemoniei PSD  în cele mai multe dintre comunităţile locale. „Învingătorul ia totul” este o abordare ce nu poate decât să avantajeze PSD, cel care posedă, în pofida recentelor cazuri de corupţie, un impresionant potenţial de control la nivel local. Despre posibilitatea de a asista la democratizarea guvernării locale, prin apariţia de noi partide pregătite să câştige primării, ar fi inutil să mai discutăm în acest context asimetric, favorabil PSD.

Desemnarea indirectă a preşedinţilor de CJ este complementul acestei strategii ce vizează maximizarea şanselor PSD: traficarea de voturi şi constituirea de majorităţi oculte este fundalul pe care s-a dezvoltat tipul de corupţie tentaculară de la noi, responsabilă pentru menţinerea în letargie şi subdezvoltare a atâtor judeţe.

În condiţiile în care acest avans al restauraţiei PSD pare de neoprit, rostul vocilor critice este de a afirma mesajul votului din 16 noiembrie 2014: un refuz al corupţiei şi o pledoarie în favoarea extinderii bunei guvernări. A accepta soluţiile evocate până acum înseamnă a abandona, definitiv, acest angajament politic.

 

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe