Kynism 2.0

Cristina Voinea Publicat la: 27-05-2015

În 2009, regretatul filosof Mihail Radu Solcan ne provoca, într-unul dintre scurtele, dar incitantele articole de pe site-ul său, să regândim cunoașterea mediată prin computer în siajul analogiei faimosului mit al peșterii, așa cum a fost formulat de Platon în Republica. Deși ceea ce ne apare pe ecran pare „viu colorat și îți ia ochii”, în fapt, ceea ce vedem este aidoma umbrelor proiectate pe peretele din fața celor „legați de mâini și de gât”. Astfel, baza și totodată lumea reală din spatele aparențelor ar fi cea a algoritmilor.

În încercarea de a duce analogia până la capăt, nu ne rămâne decât să vedem cine are acces la lumea reală a computerelor și care ar fi avantajul unui asemenea tip de cunoaștere. Primul răspuns, ce ne apare drept evident, este că, în fapt, programatorii sunt și cei care modelează și organizează lumea complicată a algoritmilor. Dar aceștia nu sunt mai mult decât iluzioniștii, cei care ne țin legați „de mâini și de gât” într-o fascinantă lume tehnologică în care posibilitățile ne par nelimitate, iar cunoașterea e gata să fie accesată. Însă, păstrând analogia filosofului Solcan, cine joacă rolul eliberatorului?

În vasta și incitanta lume a cyberspace-ului, cel care în mod programatic încearcă să dejoace „iluzia”, cel care se plasează în mod vădit împotriva puterii (fie ea corporatistă sau politică) care vizează suprareglementarea World Wide Web-ului este hackerul.

Hackingul devine o replică la idealismul tehnologic proferat de generațiile născute cu device-uri în mână și „gândire binară”. Poate mai mult decât atât, hackerii mențin un dialog total cu cei prinși în mrejele tehnologiei, atrăgând mereu atenția asupra faptului că în spatele oricărui software sau device se află un creator ale cărui intenții sunt de cele mai multe ori ascunse. Astfel, hackerul este un impertinent agresiv, care invadează deopotrivă spațiul privat, dar și pe cel public, care se încăpățânează să spună adevărul, chiar și cu riscul de a transgresa limitele legalității. În acest sens, îmbinând spunerea adevărului cu riscul și curajul de a-l depăși, hackerul, precum kynic-ul, este angajat în ceea ce Peter Sloterdijk numește dialectica distanțării. Hackerilor li se răspunde prin indignare, prin condamnare publică, tocmai pentru că sunt subversivi, pentru că denunță idealismul tehnologic manifestat prin încrederea totală într-o „lume a iluziilor” tradusă prin ceea ce apare pe ecran.

Atacând în mod deliberat companii și politicieni, hackerii demască într-un anumit sens cinismul modern, în înțelegerea sa de falsă conștiință a luminării, printr-un soi de kynism antic, calchiat pe cerințele unei lumi digitale. Astfel, telos-ul hackingului nu presupune o „rețetă” de a acționa asupra tehnologiei sau de a inter-acționa prin intermediul ei. Singurul crezământ este că indivizii trebuie să fie liberi, autarhici, suverani ai propriilor lor vieți, iar dacă acest lucru nu este cu putință în realitatea socială, lumea digitală deschide mai multe posibilități. Activitatea hackerilor se plasează în opoziție cu companiile creatoare de sisteme ce ne țin captivi și cu guvernele care încearcă să reglementeze internetul în defavoarea utilizatorilor privați. Bineînțeles, ca orice kynic, hackerul ne provoacă și pe noi, cei care stăm în fața „umbrelor” de pe ecran ore în șir, punându-ne față în față cu erorile de securitate ale programelor pe care le folosim, existând chiar posibilitatea de a deveni „victimele” lor.

Poate că în fața hackerului ar trebui să reacționăm ca în fața unui Diogene al lumii digitale: în ciuda faptului că în primă instanță activitățile lui par să încalce norme bine încetățenite, el poate fi un exemplu de adevărat kynic al lumii digitale, care ne atrage atenția asupra unui mod de a fi în lumea computerelor, bazat pe dependență de produse tehnologice și încredere oarbă în oferirea celor mai intime date personale unor companii gigant care eludează responsabilitatea prin Terms and conditions adesea înșelătoare.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe