Semnificaţii ale modificării legii alegerilor locale

Mircea Kivu Publicat la: 28-05-2015

După cum arată lucrurile în acest moment, alegerile locale de anul viitor se vor desfăşura după reguli noi. Pentru a le înţelege nu e suficient să privim doar modificările aduse legii alegerilor locale, ci şi celei a partidelor – modificări adoptate în urma campaniei desfăşurate pe parcursul a şase luni de către organizaţiile civice grupate sub sigla Politică fără Bariere.

În forma care a fost trimisă la promulgare, legea partidelor prevede că un partid poate fi înfiinţat de către doar trei membri fondatori, fără restricţii de ordin teritorial. Pentru a se evita un exces de candidaturi, a fost introdusă în legea alegerilor locale prevederea că orice candidatură, fie că este independentă sau vine din partea unui partid, trebuie însoţită de o listă de semnături de susţinere. Din păcate, numărul semnăturilor, aşa cum au stabilit parlamentarii, este excesiv de mare mai ales pentru localităţile mici – în medie, cam 3% din numărul votanţilor (PfB propusese 0,5%).

Aşadar principala noutate este intrarea în joc a partidelor locale. Grupuri de cetăţeni care împărtăşesc obiective comune legate de localitatea în care trăiesc (sau mai multe localităţi, sau o regiune) îşi vor putea forma un partid care va depune candidaturi pentru primării şi consiliile locale. Aceste candidaturi vor intra în competiţie cu partidele „clasice” şi, dacă îşi vor convinge concetăţenii că le cunosc mai bine nevoile şi au soluţii pentru rezolvarea problemelor comunităților, vor putea sparge oligopolul celor câteva Mării care ocupă scena politică de două decenii, sub diverse pălării.

Nu va fi uşor, mai ales că parlamentarii nu au vrut să renunţe la alegerea primarilor într-un singur tur, favorizând primarii în funcţie. În plus, fiecare partid parlamentar are un reprezentant în birourile electorale, în timp ce toate celelalte partide candidează pentru locurile rămase prin tragere la sorţi. Dar şi aşa, tot va fi un pas înainte, căci, pentru a face faţă concurenţei, partidele „mari” vor trebui să se aplece mai atent decât până acum asupra realităţilor locale, în locul declinării directivelor dictate de la centru. Chiar dacă nu ar reuşi să obţină decât un număr mic de mandate în consiliile locale, va depinde de reprezentanţii comunităţii locale să reuşească să impună pe agenda consiliilor temele care îi interesează pe cetăţeni.

La activul noii legi a alegerilor locale trebuie adăugată informatizarea secţiilor de vot. Asta înseamnă că în fiecare secţie va exista un computer legat la baza de date a Registrului Electoral. Se va putea constata în timp real cine şi unde este înscris în listele electorale şi – mai important – dacă şi unde a votat. În felul acesta, suspiciunile de „turism electoral” vor rămâne fără obiect.

Odată cu apariţia noilor partide, este de aşteptat ca interesul alegătorilor (şi, implicit, rata de prezentare la vot) să crească. Una peste alta, modificările aduse legii constituie un pas înainte spre primenirea clasei politice, chiar dacă organizaţiile civice care s-au implicat în modificarea legilor l-ar fi vrut mult mai mare.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe