Stânga franceză distruge școala

Bogdan Călinescu Publicat la: 29-05-2015

…Sau ce a mai rămas din școala franceză. Există un obicei teribil în guvernul francez, oricare ar fi culoarea lui politică. De frica sindicatelor, ministrul nu poate să facă nici o reformă constructivă, chiar dacă numeroase rapoarte ale Curții de Conturi sau ale Parlamentului cer schimbări radicale într-un sistem birocratic pentru care lucrează peste un milion de funcționari.

Miniștrii care au încercat să atace „mamutul educației” au fost nevoiți să-și dea demisia. Din păcate, miniștrii de stânga, cu excepția lui Claude Allègre, care a vrut să stimuleze învățământul la începutul anilor 2000, însă nu a rezistat presiunii sindicatelor, vor să transforme programele. E de fapt o inițiativă mai veche, o moștenire din mai ’68, când „progresiștii” au decis să elimine partea „burgheză și inegalitară” din învățământ. Ideea e simplă: nu există elevi buni și elevi slabi. Sunt doar elevi defavorizați de originea socială. E de fapt ideologia unui sociolog precum Pierre Bourdieu, care a reușit să distrugă ceea ce încă funcționa în școala franceză, și anume reușita prin muncă și merit. După 1945, copiii de origine modestă care au ajuns să facă studii superioare au fost din ce în ce mai numeroși, până când s-a decretat (în anii ’70 și ’80) ca învățământul să fie „democratizat și deschis”, fără examene, cu 100% reușită la bacalaureat și cu cât mai mule universități. Oricine se poate înscrie la facultate. Bineînțeles, consecințele acestor măsuri au fost dezastruoase: nivelul a scăzut peste tot la școală și în primii ani de facultate, iar copiii din familiile „bune” s-au îndreptat, cu pile, spre școlile cele mai bune. Nivelarea a distrus o bună parte din școala franceză.

Din păcate, această catastrofă nu a fost o lecție suficientă pentru stânga franceză. Ea recidivează acum cu o nouă politică împotriva „elitismului” la școală. E vorba despre noile programe pentru colegiu. În primul rând, se consideră că învățarea limbilor străine favorizează elevii din familiile „burgheze”. Se va diminua numărul de ore și vor fi suprimate clasele bilingve și europene (mai ales cele franco-germane). Latina și greaca veche sunt, bineînțeles, limbi moarte, dar și limbi pentru elita intelectuală. Cel mai bun lucru e să fie scoase din programul de învățământ pentru colegiu sau, eventual, predate „interdisciplinar”. Unul dintre motivele acestei reforme, susține ministrul Educației, doamna Najat Vallaud-Belkacem, este dezvoltarea cursurilor „de grup”, cu accentul pus pe „capacitatea de a produce mesaje orale”.

Noile programe fac propuneri scandaloase și în domeniul istoriei și geografiei. Se recomandă eliminarea din manuale a perioadei Occidentului medieval creștin! Isteria laicității se impune până și în istorie, negându-se rădăcinile creștine ale Franței! Cum vor înțelege elevii războaiele religioase sau ce a însemnat construcția unei biserici în Franța medievală? Cronologia e înlăturată în favoarea studiului „pluridisciplinar” (EPI: Enseignements Pratiques Interdisciplinaires). Elevii vor fi, bineînțeles, pierduți. La geografie se va insista pe „dezvoltarea durabilă” și pe „actorii ce o însoțesc”. Elevii sunt deja intoxicați cu teoriile despre încălzirea globală… Până și la educație fizică se vor schimba programele. Elevii nu vor avea ore de înot, ci vor „traversa apa în echilibru orizontal prin imersiunea capului într-un mediu acvatic profund standardizat”. Nu vor juca fotbal sau tenis, vor „încerca să câștige duelul mediat de o minge”.

Le reamintesc cititorilor că elevii francezi sunt deja foarte prost clasați în ceea ce privește cititul și scrisul în clasamentul PISA (locul 22). Cu siguranță că noile programe vor da o lovitură de grație învățământului francez…

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe