Cazul Charlie Hebdo și reevaluarea ideii de libertate în contextul multiculturalității europene

Gabriel Cheșcu Publicat la: 15-06-2015

Sorin Bocancea (coordonator), „Je suis Charlie? Regândirea libertății în Europa multiculturală” (Editura Adenium, Iași, 2015)

Atentatul „din inima Europei”, care a avut ca țintă redacția săptămânalului satiric parizian Charlie Hebdo la începutul acestui an, soldat cu 12 morți și 11 răniți, a generat, așa cum era de așteptat, o suită întreagă de problematizări din cel puțin trei perspective: libertatea de expresie, felul în care autoritățile europene gestionează diversitatea etnică și religioasă, precum și inerentele derapaje generate de așa-numitul „conflict al civilizațiilor”. Două aspecte la fel de importante au fost constituite de marșul liderilor politici organizat la inițiativa statului francez (o reacție foarte consistentă la nivel simbolic) și veritabilul curent de solidarizare cu victimele atentatului de pe rețelele de socializare și nu numai.

Volumul coordonat de Sorin Bocancea, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul Universității „Petre Andrei” din Iași, cu o prefață semnată de Thierry de Montbrial, fondator și președinte al IFRI Paris, reușește să surprindă pluralitatea opiniilor pe marginea acestui subiect, deseori în dezacord sau chiar în opoziție. Așa cum afirmă Sorin Bocancea în introducerea lucrării, ideea care a stat la baza realizării acestui proiect editorial a fost nu cea a reunirii unor texte cu o anumită tentă, ci „de a pune la dispoziția cititorilor opinii cât mai diverse”, întrucât „pluralismul opiniilor și buna lor argumentare au fost singurele imperative”.

Volumul este structurat în șase părți, ce respectă tot atâtea arii tematice: libertatea de exprimare; problemele lumii europene (neoliberalismul, neînțelegerile și hegemonismul); problemele lumii islamice (extremismul, ratarea modernizării); ciocnirea civilizațiilor; problemele universal umane (problematica terorismului în aria universalului uman); reprezentări ale cazului Charlie Hebdo (felul în care oamenii politici și mass-media au expus la nivel discursiv evenimentul în sine). Textele sunt semnate de personalități de anvergură ale mass-mediei și ale mediului academic românesc și european: Alina Mungiu-Pippidi, Sabin Drăgulin, Arthur Suciu, Constantin Ilaș, Radu Magdin, Laure Hinckel, Grigore Cartianu, Doru Pop, Vitalie Ciobanu, Raluca Mureșan, Minodora Sălcudean, Radu Carp, Nicu Gavriluță, Constantin Sturzu, Sandra Pralong, Angelo Chielli, Bogdan Ghiu, Dan Pavel, Angelo Mitchievici, Alexandru Ojică, Dan Tomozei, Iulia Badea-Guéritée, Preda Mihăilescu, Daniela Rațiu, Sorin Ioniță, Ioan Stanomir, Vasile Ostaciuc, Cristian Unteanu, Ovidiu Nahoi, Petre M. Iancu, Cristian Pătrășconiu, Raymond Clarinard, Vasile Ernu, Sergiu Mișcoiu și Doru Tompea.

Autorii nu oferă soluții, ci argumente ale opiniilor pe care le semnează, propunând în același timp teme de meditație referitoare la efectele pe termen mediu și lung ale atentatului, la politicile care vor fi aplicate de statele occidentale astfel încât asemenea acte criminale să nu mai aibă loc, precum și inițiativele pe care populația de religie musulmană trebuie să le ia pentru ca imaginea sa în Europa și în lume să nu fie compromisă de actele extremiștilor. De asemenea, așa cum afirmă coordonatorul în prefața volumului, „cum fiecare generație ia lumea de la capăt, și valorile trebuie redefinite pentru fiecare generație”, pentru că „fiecare epocă cere redefinirea acelorași valori pentru ca ele să aibă eficiență”.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe