Al doilea proces al lui Nicolae Ceaușescu

Cezar Stanciu Publicat la: 21-06-2015

Lavinia Betea, Florin-Răzvan Mihai, Ilarion Țiu, Viața lui Ceaușescu, vol. III: Tiranul, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2015

După un sfert de secol, portretul oficial al celui care a controlat România timp de un sfert de secol începe să se contureze. Nicolae Ceaușescu ne apare astăzi mult diferit nu doar față de cum ne apărea în ultimii ani în care s-a aflat la putere, dar în egală măsură diferit față de cum ne apărea în primii ani după căderea sa. Mai ales în ultimul deceniu, arhivele au fost deschise, martorii au vorbit, memorii au fost publicate – mai mult sau mai puțin subiective –, dar mai ales tinerii formați și afirmați după 1989 și-au asumat riscul și răspunderea unor cercetări intense asupra perioadei lui Nicolae Ceaușescu. Tinerii beneficiază de o mare doză de detașare emoțională, sunt lipsiți de inhibiții și, mai ales, sunt la adăpost de potențiale acuze referitoare la partizanat. Pentru ei, Nicolae Ceaușescu e doar un personaj istoric. Munca acestora a contribuit la deconstrucția personajului Nicolae Ceaușescu, la exorcizarea lui, la începutul unei asumări critice și responsabile a trecutului, cu bunele și relele sale.

Volumul coordonat de Lavinia Betea este un bun exemplu în acest sens. „Tiranul” reprezintă un sfârșit de ciclu și în același timp începutul unui nou drum. Prin acest al treilea volum din trilogia Viața lui Ceaușescu se încheie un proiect de cercetare care a reușit să sintetizeze, într-o formă accesibilă publicului larg, informații și analize care au fost vehiculate anterior doar în mediul științific. Pe de altă parte, prin munca lor titanică, autorii au reușit să parcurgă cea mai mare parte a materialului documentar existent, dar nu doar din perspectiva cercetătorului interesat de un segment al regimului Ceaușescu, ci din perspectiva sinoptică a biografului. Viața lui Ceaușescu este un capăt de drum prin faptul că este prima biografie a dictatorului realizată pe baza materialelor de arhivă și de istorie orală, realizată de istorici români pentru publicul românesc. Dar este, credem, evident că fascinația față de personalitatea lui Nicolae Ceaușescu va rămâne la fel de mare în viitor și noi trăsături ale portretului său se vor adăuga în timp.

Cel mai mare câștig al ultimilor ani de cercetare – bine reprezentat în volumul de față – este tocmai detașarea imaginii lui Nicolae Ceaușescu de clișeele care o parazitau. Nicolae Ceaușescu a fost întâi „geniul Carpaților” sau „cel mai iubit fiu al poporului”, pentru ca ulterior să devină un monstru, cu trăsături fantasmagorice pe alocuri, dacă ne gândim la modul în care a fost descris în media în primii ani postdecembriști. El n-a fost, desigur, nici una, nici alta. Trecerea de la clișee la reconstituirea științifică a personajului a fost însă, în ultimii 25 de ani, dureroasă, însoțită de revoltă, deseori întemeiată, de acuze, de nostalgii, de adevăruri parțiale și de memorii părtinitoare, de excese. Prin migăloasa muncă a cercetătorului – deseori necunoscut publicului larg –, diverse aspecte până acum neștiute au căpătat contur, au fost stabilite conexiuni și evidențiate cauzalități, iar Nicolae Ceaușescu înfruntă astăzi un nou complet de judecată: de această dată este unul onest în cea mai mare parte, mânat de dorința cunoașterii și care îi poate garanta un proces istoric cinstit. Completul de judecată este reprezentat de generațiile formate după 1989. Dincolo de teribilismele vârstei – cu adolescenți de 15 ani care îl regretă –, regimul lui Ceaușescu va avea totuși parte de o judecată în care timpul are de decantat acuzațiile. Sigur că „tiranul” nu va fi găsit nevinovat, dar cel puțin acuzațiile vor fi mai bine argumentate, iar apărarea nu va mai lucra împotriva lui. Trilogia Viața lui Ceaușescu poate fi un pas în această direcție.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe