TIFF: un film în regia a zeci de mii de spectatori

Andrei Giurgia Publicat la: 25-06-2015

Cele zece zile ale Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) de anul acesta s-ar putea rezuma astfel: 223 de filme din 60 de țări, 400 de proiecții, un număr record de peste 73 000 de plătitori de bilete în sălile de cinema, peste 110 000 de participanți de toate vârstele la evenimente, peste 850 de invitați: regizori, actori, producători, profesioniști din industria filmului, jurnaliști români și străini, 320 de voluntari, peste 3 000 de participanți la proiecțiile și atelierele din cadrul programului EducaTIFF, dedicat elevilor. La toate acestea se poate adăuga un public educat și dornic să afle cât mai multe lucruri interesante despre cea de-a șaptea artă.
A fost o mare minune să nu plouă la deschiderea TIFF, iar anul acesta se pare că vremea a ținut cu cea de-a 14-a ediție a celui mai mare festival de film din România. Peste 2 500 de spectatori s-au adunat în Piața Unirii din Cluj-Napoca pentru a participa la deschiderea oficială. Seara de gală a TIFF 2015 a început „pe cai mari”. Și la propriu, și la figurat. Primarul Clujului, Emil Boc, și ambasadorul Republicii Argentina în România, Excelența Sa Claudio Pérez Paladino, au salutat felul în care festivalul transmite și creează conexiuni culturale în lumea întreagă. Primarul a precizat faptul că în Cluj contează foarte mult nivelul calității vieții, iar pentru asta trebuie să fie încurajată cultura, ceea ce presupune susținerea financiară, dincolo de cea simbolică și participativă. „Caii mari” ai TIFF au ajuns în fața spectatorilor grație trupei de teatru stradal Compagnie des Quidams, care a prezentat un fragment din spectacolul FierS à Cheval. Cai mari, construiți din material alb, însuflețiți de mânuirea actorilor și de o tehnică gonflabilă specială, au făcut deliciul publicului și au invitat la reflecție. Totul a fost o metaforă reprodusă în dans și actorie, iar motivația trupei pentru alegerea acestui spectacol a fost tocmai faptul că „dintre toate animalele apropiate oamenilor, caii sunt cu siguranță cei mai înclinați către fantezie și jocuri, sunt parte din viața noastră și aduc cu sine mitologii fabuloase”. Întreaga magie și exuberanță a cailor supradimensionați a putut fi văzută la Castelul Banffy de la Bonțida.
Tot în Piața Unirii am asistat la un flash mob în ritmuri de tangou, organizat de Compania de Tango Cluj, la care au participat dansatori amatori. Punctul final al serii l-a constituit întâlnirea cu actorul Walter Donado, personaj în filmul Povești trăsnite, care a intrat din 12 iunie și în cinematografele din România. Filmul argentinian a fost nominalizat la premiile Oscar din 2015 pentru cel mai bun film străin. Povești trăsnite, în regia lui Damián Szifron și avându-l ca producător pe Pedro Almodóvar, aduce într-un cadru de episoade scurte (10-15 minute fiecare) personaje și tipologii umane care trec de linia fină dintre civilizație și barbarie. Fiecare poveste se reduce la câte o morală despre ceea ce poate produce răzbunarea, destrămând orice mit cu privire la aceasta și relațiile din societatea modernă. Aplicabile în orice context actual, întâmplările mustesc de o bestialitate frenetică.

De la Escortata la Casablanca

Opera Maghiară din Cluj-Napoca a găzduit unul dintre cele mai spectaculoase evenimente speciale TIFF 2015: proiecția variantei restaurate a peliculei A tolonc (Exilul), un film pierdut și regăsit, lansat de celebrul regizor Michael Curtiz la Cluj în urmă cu 100 de ani, cu acompaniamentul orchestrei Operei Maghiare din Cluj, care a interpretat noua coloană sonoră, compusă de compozitorul Attila Pacsay. Cunoscutul cineast american de origine maghiară Michael Curtiz (pseudonimul lui Mihály Kertész, 1886–1962), autorul celebrului Casablanca, considerat unul dintre cele mai bune filme din toate timpurile, a realizat în jur de 50 de pelicule înainte de a pleca în America, însă extrem de puține au supraviețuit timpului. Singura copie a peliculei Escortata a fost descoperită în 2008, în subsolul Institutului Maghiar din New York, și a fost restaurată în laboratoarele din Budapesta. „Acest film am dorit să-l proiectăm anul trecut la TIFF, când a împlinit 100 de ani. Producția a avut parte de un proces de restaurare anevoios și nu a fost gata la timp. S-a lucrat fotogramă cu fotogramă. S-a compus o partitură nouă pentru film. Pe lângă toate acestea, cred că lumea este curioasă să vadă cum arăta Clujul acum 100 de ani”, a declarat Mihai Chirilov, directorul artistic TIFF. Spre finalul anului 2014, versiunea restaurată a fost prezentată în premieră în deschiderea Hungarian Film Week.
Filmările la Escortata s-au desfășurat în iunie-iulie 1914, în mai multe locuri din Cluj: Biserica „Sf. Mihail”, Bastionul Croitorilor, la Rimetea, pe malul Arieșului și la Salina Turda. Pe 20 martie 1915 a fost proiectat pentru publicul clujean în incinta Teatrului Maghiar de Stat. Scenariul melodramei despre o menajeră acuzată pe nedrept de furt a fost scris de Jenö Janovics, pe atunci directorul Teatrului Național Maghiar din Cluj și unul dintre cei mai prolifici realizatori de la începuturile cinematografiei, creatorul unei adevărate industrii la Cluj, între 1913 și 1921. Sub îndrumarea lui și-au început carierele Michael Curtiz și Alexander Korda.
Michael Curtiz a emigrat în Statele Unite în 1926 și este autorul a numeroase producții care au marcat istoria cinematografiei, precum Captain Blood (1935), The Adventures of Robin Hood (1938), Angels with Dirty Faces (1938), Four Daughters (1938), Casablanca (1942), Yankee Doodle Dandy (1942) sau White Christmas (1954). La Hollywood, a lucrat cu nume ca Errol Flynn, Cary Grant, James Cagney, Humphrey Bogart, Ronald Reagan, Elizabeth Taylor, Bette Davis, Elvis Presley, Walter Matthau, Bing Crosby, Rosemary Clooney și Peter Ustinov.

Zilele Filmului Românesc la TIFF

Evenimentele speciale dedicate filmului românesc au început cu proiecția de gală a filmului Proba de microfon (1980), la Cinematograful „Florin Piersic”, în prezența regizorului Mircea Daneliuc, celebrat anul acesta printr-o retrospectivă. „Am ales un număr de filme care să ofere reprezentativitatea justă operei lui. Am ales Proba de microfon pentru proiecția de gală pentru că, dintre filmele domnului Daneliuc de dinainte de 1989, eu consider că este cel mai bun film al lui. A scos filmul românesc de pe platou și l-a aruncat în stradă. Tot în acest film el este și un actor fabulos. Și acest aspect am dorit să-l scoatem în evidență”, a subliniat directorul artistic, Mihai Chirilov.
În filmele sale subversive lansate în perioada comunistă, Daneliuc a dat glas propriilor nemulțumiri și dezamăgiri. În cadrul retrospectivei de la TIFF au fost proiectate 12 filme, din toate etapele carierei sale.

Dezbaterea despre filmul românesc

Situația filmelor românești și modul în care acestea sunt primite și privite au fost subiecte ale discuției cu echipele filmelor românești prezente anul acesta la Cannes. La întâlnire au participat regizorul Corneliu Porumboiu și actorii Cuzin Toma și Adrian Purcărescu, protagoniști ai filmului Comoara (premiat la ediția din acest an a Festivalului Internațional de Film de la Cannes cu distincția Un Certain Talent, în cadrul secțiunii Un Certain Regard), Radu Muntean, regizorul filmului Un etaj mai jos (unul dintre filmele cu cele mai multe aprecieri din partea juriului festivalului), precum și regizorul Andrei Crețulescu, actrița Codruța Crețulescu și producătorul Rodica Lazăr, deci o parte din echipa scurtmetrajului Ramona (câștigător al premiului „CANAL +” în cadrul secțiunii Semaine de la Critique de la Cannes). „Prezența la Cannes nu trebuie văzută ca o performanță sportivă. Este foarte important doar să fii acolo. Un film trebuie să fie vizibil, văzut, vândut, recenzat de jurnaliștii importanți. Fără o prezență la un festival de acest gen, filmul nu prea are șanse să fie vizibil. Oamenii vin în general la evenimente. Când se face un festival, lumea vine. Când e noaptea muzeelor, toată lumea iese din casă de parcă este ahtiată după cultură. Acestea sunt excepții. Doar așa lumea vine la evenimente”, a punctat regizorul Radu Muntean.
Regizorul Corneliu Porumboiu a făcut o constatare cu privire la două generații de spectatori români care s-au pierdut: „S-au pierdut oamenii care au acum în jur de 30 de ani și cei care obișnuiau înainte să meargă la cinema. Atunci este normal ca la mall-uri să meargă cei tineri, interesați de cinema ca efect, ca noutate. Eu cred însă că ușor își vor forma gustul și pentru filmele de autor. Personal, sunt interesat de cinematografie ca divertisment, dar să fac eu astfel de filme, mai puțin. Lucrez însă în zona de comic și atunci tot timpul există un fel de umor în filmele mele. Cu toate acestea, îmi place să insist pe valențele sociale ale filmului, pentru că fiecare gest sau lucru în parte are la bază un context social și politic”. Acesta a adus în discuție numărul mic al sălilor de cinema din România și nevoia unei schimbări la nivel de strategie în industria filmului românesc.
La TIFF au avut premieră națională și filmele: București NonStop (regia: Dan Chișu), Lumea e a mea (regia: Nicolae Constantin Tănase), Bondoc (regia: Mihai Mincan, Cristian Delcea, Mihai Voinea), Stația Iezer 15 033 (regia: Iulia Matei) și Be My Cat: A Film for Anne (regia: Adrian Țofei).

Câștigătorii TIFF 2015

Filmul argentinian Incendiul (El incendio), în regia lui Juan Schnitman, a câștigat Trofeul Transilvania. Premiul în valoare de 15 000 de euro a fost oferit de actrița Nastassja Kinski, invitata specială de anul acesta, Dennis Lim, membru al juriului competiției, și ministrul Culturii, Ionuț Vulpescu. Juriul a justificat atribuirea premiului „pentru vitalitate, ambiție și pentru conștientizarea riscurilor unui subiect complex”, reprezentat de drama cuplului aflat într-un moment de criză. De asemenea, juriul, format din Violeta Bava (selecționer, co-director al Buenos Aires International Film Festival), George Ovashvili (regizor), Olimpia Melinte (actriță) și Juliette Lepoutre (producător), a decis și premiul pentru cea mai bună regie, în valoare de 5 000 de euro. Juliette Lepoutre, alături de Alteța Sa Regală Principesa Maria, a înmânat premiul, care a mers la Kristina Grozeva și Petar Valchanov, pentru cel de-al doilea film al lor, Lecția (Urok). Același film i-a adus actriței Margita Gosheva premiul pentru cea mai bună interpretare, în valoare de 1 000 de euro.
Premiul Special al Juriului, oferit de HBO, a mers către Despre oameni și oi (Rams/Hrútar), în regia lui Grímur Hákonarson (Islanda-Danemarca), „un portret social și personal, reflexiv și extrem de cursiv”, conform motivației juriului. Aceeași peliculă a fost și favorita spectatorilor de la TIFF, câștigând Premiul Publicului. Cel mai popular film din întreaga selecție a fost Operațiunea Arctic, regizat de Grethe Bøe-Waal (Norvegia). Premiul FIPRESCI, oferit de juriul Federației Internaționale a Criticilor de Film unui titlu din secțiunea „Cuvintele sunt de prisos”, i-a fost acordat dramei rusești Test (Ispytanie), regizată de Aleksandr Kott.

Comori la TIFF

În seara galei, pe scena Teatrului Național din Cluj-Napoca, Tudor Giurgiu, directorul festivalului, a anunțat-o pe invitata de onoare a serii, Nastassja Kinski, distinsă cu Premiul Special pentru contribuția adusă cinematografiei mondiale. Actorul Marin Moraru a fost distins la rândul său cu Premiul de Excelență, moment prezentat de Andreea Esca și Cătălin Ștefănescu. Actorul din Operațiunea Monstrul a mulțumit festivalului și publicului, afirmând că „această scenă m-a primit de multe ori la turneele mele prin țară. Un public cald și iubitor, la fel cum sunteți și dumneavoastră”.
Pentru al doilea an consecutiv, Corneliu Porumboiu și-a adjudecat, cu filmul Comoara, Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru secțiunea Lungmetraj, în valoare de 6 000 de euro, constând în servicii de postproducție oferite de Cinelabs România. Anul trecut, regizorul a fost distins cu același premiu pentru Al doilea joc. Nicolae Constantin Tănase a fost recompensat cu Premiul pentru Debut, în valoare de 1 000 de euro, pentru Lumea e a mea. Premiul pentru Scurtmetraj le-a fost acordat ex aequo filmelor Ramona (regia: Andrei Crețulescu) și Black Friday (regia: Roxana Stroe). O mențiune specială la aceeași categorie i-a revenit peliculei Pavel, în regia lui Alexandru Ranța.
În perioada 24-28 iunie 2015, TIFF se mută la Sibiu. România are un festival internațional de film în adevăratul sens al cuvântului, bine organizat, mereu nou și cu un public de nota zece. TIFF a fost organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc și Asociația pentru Film și Cultură Urbană.

 

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe