(In)actualitatea filosofiei

Iulian Vamanu Publicat la: 29-07-2015

Anul 2003 a marcat începutul incursiunilor mele în spațiul cultural anglo-saxon. Am întâlnit filosofia analitică (în special epistemologia și etica) în Ungaria și SUA (după un scurt episod german în 2001, care a servit drept aperitiv), însă mi s-a părut firesc să continui să explorez, în același timp, hermeneutica și fenomenologia, chiar dacă mai mult pe cont propriu. Între 2008 și 2014 am studiat la Universitatea Rutgers (SUA), unde m-am specializat în științele informației, o disciplină ce are în atenție fenomenul informației sau al documentului (în formele în care apare acesta în colecții personale, biblioteci, arhive, muzee, baze de date, rețele sociale, societate, culturi ș.a.m.d.). E vorba despre o disciplină în formare, așadar una deschisă abordărilor dintre cele mai diverse. Această permisivitate m-a încurajat să recuperez filosofia de factură europeană și să combin, în disertația doctorală despre construcția discursivă a cunoașterii aborigene în muzee nord-americane, multiple interese teoretice: de la fenomenologia socială și cea a locului până la analiza sociologică a discursului, naratologie, estetică și retorica imaginii.

Susținerea tezei de doctorat a deschis drumul integrării în instituțiile de învățământ americane. Am intrat pe traiectoria către titularizare (tenure track) în 2014, având drept obligație principală publicarea a cel puțin două articole ISI pe an sau a unei monografii la o editură universitară anglo-americană în intervalul de șase ani cât durează „proba”. La această cerință legată de cercetare se adaugă norma didactică (două cursuri pe semestru) și unele îndatoriri administrative.

Nu numai disciplinele ori domeniile în formare, dar și mediul cultural american manifestă un interes robust față de ideile ori metodele noi și interesante pe care le pot aduce străinii. Ești liber să experimentezi și să încerci să convingi comunitatea disciplinară din care faci parte că abordarea pe care o propui e fructuoasă.

În ce privește filosofia din spațiul american, am avut impresia că ea stă sub semnul hegemonic al paradigmei analitice. Descrie o profesie, și anume una care încearcă să formuleze și să rezolve chestiuni conceptuale (de la îndreptățirea războiului la natura lui Dumnezeu). Filosofia în sens european, atât cât mai există, a migrat în general către alte domenii și discipline: o poți decela, de exemplu, în literatura comparată, istorie, studii de media, de gen, geografie, ba chiar și în știința infirmeriei (Nursing Science).

Nu am încetat vreodată să mă raportez favorabil la cultura (și, deci, filosofia) din spațiul românesc. Am constatat însă că, spre deosebire de trecut, mă opresc doar la acei puțini autori care îmi oferă ceea ce nu pot afla lesne în luxuriantul mediu american, și anume o fuziune de imaginație, deschidere spre diverse medii simbolice, dispoziție ludică, hermeneutică, ba chiar și anagogică, erudiție, chiar și umor.

Cred că nu m-aș putea lipsi vreodată de filosofie. Pe de o parte, e clar că multe dintre operațiunile ce compun cercetarea științifică nu se pot prevala de reflecție filosofică. Mă gândesc, mai precis, la explorarea datelor prealabile reperabile în metateorii, teorii ori metodologii; în acest sens, am căutat să înțeleg în ce fel hermeneutica se află la lucru în științele informației. Pe de altă parte, filosofia are pentru mine și o dimensiune ludică. De exemplu, îmi place să citesc o pagină de filosofie din E. Husserl ori J.-L. Marion sau să urmăresc firul unei idei în cei câțiva autori români pur și simplu pentru bucuria pe care mi-o produce înțelegerea. Mai mult, lectura filosofică îmi oferă șansa să mă mențin, măcar din când în când, într-un soi de inactualitate sanitară, în contextul în care prea adesea se predică branșarea non-stop la „actualitate”, la chestiunile „grave” ale zilei. Ceea ce nu înseamnă că, pe termen lung, îndeletnicirea cu filosofia nu constituie un bun antrenament al discernământului – singurul care poate descoperi ce e cu adevărat important în viață.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe