Îngerii și lucrările lor

Emil Brumaru Publicat la: 29-07-2015

Distihuri

 

E-n mine-o spaimă ce n-o pot schimba
Decât plecând de-aici cu tot cu ea…

Unde-o s-ajung? Pe cine-o să-ntâlnesc?
De n-aș uita că te-am iubit și te iubesc,

Că părul castaniu ți-am mirosit,
Că te-am văzut și că te-am auzit…

Dacă-ntre noi o să se-așeze-un zid
C-o ușă ce nu știu s-o mai deschid?

Tu o să fii acolo, pe pământ,
Cu trupul viu și sufletul cântând?

Sau uneori, prin somn, o să tresari,
Îmbrățișându-ți singură coapsele mari?

E-n mine-o spaimă ce n-o pot schimba
Decât plecând de-aici cu tot cu ea…

 

Cântecel de păducel

 

Iubita mea e rușinoasă!
Ea stă cu lunile în casă
Și-mi dă ce are mai mătasă
Și mai dulceți de trandafiri,
Și sufletul să i-l respir,
Și coapsele să i le șlefui,
Oh, când o zgândărește chefu-i
Și-și pune-n cap plapuma grea
Să n-o zărească cineva
Cum gura, limba, ca un orb,
I le sărut și i le sorb…

Căci, Doamne! o doream atât
De-și ridica până la gât
Cămașa ei de in topit.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe