Va fi împiedicată ascensiunea partidelor ultranaționaliste?

Melania Cincea Publicat la: 01-09-2015

Văd în recent promulgata Lege nr. 217/2015 o posibilitate de a pune stavilă ascensiunii unor partide și mișcări ultranaționaliste, extremiste. Asta, dacă va vrea cineva să o respecte, aplicând-o. Pentru că, de fapt, e o lege veche de 13 ani: OUG nr. 31/2002, privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea de infracțiuni contra păcii și omenirii, căreia actuala lege îi aduce niște modificări, printre noutățile majore numărându-se condamnarea legionarismului, introducerea noțiunii de „holocaust românesc” și interzicerea promovării unor persoane condamnate pentru genocid.

Aplicată, această lege ar putea împiedica ascensiunea unor partide și mișcări ultranaționaliste sau extremiste pentru că incriminează nu doar organizațiile fasciste și legionare, ci și pe cele rasiste și xenofobe, în care legiuitorii încadrează „orice grup format din trei sau mai multe persoane care își desfășoară activitatea permanent sau temporar în scopul promovării ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum ura și violența pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase și inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie, recurgerea la violență pentru schimbarea ordinii constituționale sau a instituțiilor democratice, naționalismul extremist”.

Or, în România există teren fertil pentru partide ultranaționaliste, extremiste, care se prezintă, de fapt, a fi antisistem. Și pot prinde teren din cauza faptului că partidele mari – și de dreapta, și de stânga – fie nu reușesc să se reformeze cu adevărat, fie o fac foarte anevoios, ceea ce generează o erodare a încrederii opiniei publice, întreținută prin aruncarea pe piață a unor mesaje periculoase, de genul „toți sunt la fel, toți sunt hoți, toți sunt corupți”.

La aproape 25 de ani de la incidentele din Târgu Mureș, actori politici formați la școala exponenților puterii instalate în decembrie ’89 recurg, la fel de iresponsabil, ca mentorii lor din anii ’90, la învrăjbire pe motive etnice. Astfel de mesaje lansează acum Partidul România Unită. Un partid antisistem, ultranaționalist, ce se vrea un răspuns la iredentismul maghiar. Un discurs politic mustind de ultranaționalism implică un mare risc, mai ales în actualul context geopolitic și în contextul revirimentului, la nivelul întregii Europe, al partidelor naționaliste și ultranaționaliste – un curent întreținut de la Kremlin, după cum atrag atenția specialiști ai Stratfor, când vorbesc despre metode la care ar putea recurge Rusia pentru a manipula opinia publică din Europa. O Europă care, confruntată deja cu o criză economică severă și cu derive financiare, oferă teren prielnic extinderii extremismului. De altfel, în Parlamentul European au intrat, la alegerile de anul trecut, nouă partide de extremă dreaptă, care îi atribuie Europei, într-un fel sau altul, eșecul în politicile naționale și care, în discursul lor, marșează pe teme ce combină ideea de izolaționism cu radicalismul, cu utopia de genul „e nevoie de o nouă ordine politică” și cu intoleranța față de celălalt.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe