Filosofia azi: de la criză la înnoire

Alexandru Manafu Publicat la: 28-09-2015

Odată cu criza financiară din 2008, rolul și valoarea filosofiei în societate au început să fie chestionate. În lumea vorbitoare de engleză, asta a însemnat bugete tăiate, departamente desființate, joburi reduse. Cei ca mine, care și-au luat doctoratul în ultimii șapte ani, știu că succesul în domeniu presupune și disponibilitatea de a-ți schimba orașul sau țara. Din 2013, eu mă împart între Canada și Franța, unde am un job de cercetător postdoctoral. În ultimii ani am petrecut câteva luni pe an și în România, unde la invitația Facultății de Filosofie din București am ținut câteva conferințe și workshopuri despre filosofia științei și despre relația știință-religie-filosofie.

Criza de supraviețuire prin care trece filosofia trădează o criză existențială mai profundă. Oamenii de știință de azi nu văd cu ochi buni filosofia, pentru că le repugnă speculația sterilă, din fotoliu. A-i spune unui filosof că face armchair philosophy a devenit o mare insultă. Marele fizician care vorbește prin sintetizator, Stephen Hawking, a declarat: „Philosophy is dead!”. Hawking nu are dreptate, dar a intuit corect ceva: filosofia este în criză!

Criza însă înseamnă că lucrurile nu pot sta prea mult timp așa. De fapt, ea a început deja să se schimbe, iar schimbările sunt în bine. În ultimii ani, a cunoscut ceea ce eu aș numi un naturalistic turn, adică o aplecare atentă spre investigația științifică. Domeniul meu este metafizica științei; mă interesează în special emergența. Întrebarea mea este următoarea: dacă tot ceea ce există este fizic la bază, atunci de ce mai avem nevoie de celelalte științe? Ca să răspund la această întrebare a trebuit să studiez fizica și chimia (la University of Western Ontario, unde mi-am luat doctoratul, există unul dintre puținele departamente de filosofie din lume care oferă cursuri despre fundamentele mecanicii cuantice și ale relativității). În actualul meu proiect de cercetare, despre emergență (finanțat de Templeton Foundation prin Durham University și pe care îl desfășor la IHPST, în Paris), colaborez cu un fizician chimist. Filosofia de calitate presupune să-ți sufleci mânecile și să te apleci ‒ cu un ochi filosofic, firește ‒ asupra investigației empirice. Mantra filosofiei actuale sună așa: „Get out of the armchair, get your hands dirty!”.

Această tendință este manifestă în viziunea unor institute de cercetare filosofică precum Rotman Institute of Philosophy, din care am făcut și eu parte în perioada 2009-2012 și care dorește să creeze punți între domeniul științific și cel umanist. Sloganul acestui institut este „Engaging Science”.

Un alt mod în care filosofia se schimbă constă în faptul că devine mai bine conectată cu viața individului și a societății. Din ce în ce mai mulți filosofi au devenit nemulțumiți de imaginea clasică a filosofiei (aceea a unei discipline abstracte, fără prea multă relevanță pentru viața de zi cu zi) și de cea a filosofului (un gânditor singuratic, aflat în turnul lui de fildeș). Astăzi, din ce în ce mai multe departamente sau institute de filosofie inițiază așa-numitele outreach programs, prin care urmăresc să sensibilizeze opinia publică pe diverse teme care au legătură cu filosofia, cum ar fi: avortul, căsătoria dintre persoane de același sex, secularismul, rolul religiei în societate, pseudoștiințele, imigrația, chestiuni de rasă și gen etc.

Filosofii de azi dau interviuri, scriu pe bloguri, participă la campanii publice. Acum câțiva ani, la solicitarea Centre for Inquiry ‒ o organizație care promovează educația științifică, gândirea critică și secularismul ‒, am scris două articole destinate publicului larg, despre „Intelligent Design” (https://extraordinarybus.wordpress.com/2010/09/21/intelligent-design), respectiv despre „Miracole” (https://extraordinarybus.wordpress.com/2010/09/21/miracles). În vara lui 2015 am ținut un workshop pe tema identitate națională versus identitate europeană pentru o organizație de studenți din București (http://grss.ro). Îmi doresc ca în următorul meu proiect să cercetez rolul pe care filosofia îl are în psihoterapie.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe