STOP demolării patrimoniului industrial de la Petrila!

Petiție Publicat la: 16-10-2015

Preambul

Moștenirea epocii industriale din România, element ce ne unește de Europa spre care tindem, este de multe ori ignorată sau chiar ștearsă în numele resursei de teren, al fierului vechi sau al speculei imobiliare. Situl industrial de la Petrila are o valoare incontestabilă în contextul patrimoniului industrial național al României, supranumit, datorită complexității sale, „Academia Mineritului Românesc”. Ansamblul Minier Petrila se remarcă prin unicitatea sa drept o „lecție de arheologie industrială” prin obiectivele sale componente, fiind unul dintre ultimele ansambluri din zonă care păstrează o parte din fiecare etapă a evoluției sale. Pentru calitățile lor arhitecturale și tehnice, precum și pentru valoarea lor istorică și memorială, o serie de clădiri descrise mai jos au fost trecute pe lista patrimoniului industrial în 2014, însă, în ciuda acestui fapt, datorită lipsei de viziune, dar și a intereselor economice ascunse, se află în pericol de demolare.

Ceea ce ne dorim este ca, în contextul unei închideri și demolări parțiale iminente, să păstrăm pentru posteritate câteva mostre industriale din etapele importante.

Situația demolării din 2016

Cu o zi înainte de Ziua Morților („Luminația”), pe 31 octombrie 2015 se va opri activitatea de extracție de huilă de la Mina Petrila, urmând ca până la finele lui 2016 toate clădirile din incinta E.M. Petrila să fie demolate, iar suprafața lor să fie acoperită cu un strat de vegetație („loc cu verdeață din care va dispărea întristarea și durerea”). Este o soartă la care sunt condamnate toate minele din Valea Jiului, unele mai devreme decât altele. Lipsa de viziune privind viitorul Văii Jiului și al Petrilei din partea autorităților centrale și locale și a societăților exploatatoare de cărbune va duce la ștergerea istoriei și identității locale, va contribui la sentimentul de deznădejde, lipsă de putere și dezrădăcinare a locuitorilor din zonă și va contribui definitiv la depopularea și declinul economic și mai accentuat al Văii.

Valoarea patrimonială

Exploatarea Minieră Petrila (E.M. Petrila) de pe Valea Jiului din județul Hunedoara este un ansamblu valoros din punct de vedere patrimonial, social și economic pentru întreaga zonă, dar și pentru întreaga țară. Acest ansamblu se află astăzi în pericolul de a dispărea. Dezvoltarea economică a României, modernizarea, urbanizarea și industrializarea nu ar fi avut loc fără această mină de cărbune. Ansamblul extracției miniere de la Petrila este mărturia celor mai importante etape de construcție, reflectând traseul evoluției industriale de la dezvoltările moderate de după 1850 până la hiperindustrializarea socialistă. La Petrila este consemnat primul perimetru minier din Valea Jiului, în 1858, la 30 decembrie: Concesiunea Maximilian.

Clădirile clasate

În 2012, Societatea Culturală „Condiția Română”, împreună cu Asociația Plusminus, Asociația Studenților și Doctoranzilor Români din Franța, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, Facultatea de Arhitectură din Cluj-Napoca și Asociația de Arheologie Industrială, cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, al Uniunii Arhitecților din România și al Ambasadei Republicii Federale Germania, București, au inițiat o serie de demersuri care să ofere o alternativă demolării, angrenând comunitatea și instituțiile locale, precum și studenți arhitecți de la toate facultățile de arhitectură din țară și arhitecți din România, Franța și Germania. În urma studiilor făcute împreună cu Asociația de Arheologie Industrială, Primăria Petrila a solicitat, în octombrie 2014, în baza Legii 422/2001, declanșarea procedurii de clasare pentru Ansamblul Mina Petrila, str. Minei, nr. 1, Petrila, și clădirile următoare, aparținând ansamblului:

– Atelierele Mecanice, datând din 1879;

– Clădirea Compresoarelor și Termocentrala cu Coșul de Fum (1879, 1912);

– Puțul Deak (1868);

– Puțul cu Schip (1987);

– Puțul Centru (Turnul și Hala) din 1938;

– Preparația Veche (cu spălătoria de cărbune) din 1931.

Clădirile alese spre clasare sunt remarcabile pentru fiecare etapă a dezvoltării ansamblului minier, de la deschiderea exploatării până în zilele noastre trecând prin toate etapele tehnologice: de la galeria orizontală a Puțului Deak, trecând pe la Puțul Centru, relevant pentru tehnologia avansată a epocii sale, și ajungând la Puțul Nou cu Schip, silueta tipică tehnologiei moderne de extracție. Pe lângă valoarea arhitecturală a fiecărui obiectiv propus spre clasare în parte, coerența profilului minei, devenită un reper în Valea Jiului și o identitate pentru orașul Petrila, este dată de întregul ansamblu la a cărui compoziție contribuie fiecare element în parte.

Punctul de vedere al D.J.C. Hunedoara: proiectul a fost prezentat și în Comisia Zonală a monumentelor istorice de la Timișoara, cu nr. 12 din data de 06.11.2014, unde a obținut avizul favorabil (nr. 31 din 14.01.2015). S-au propus aprobarea și avizarea favorabilă a documentației de către Comisia Națională a Monumentelor Istorice. Aceasta a aprobat clasarea fără nici o obiecție, atât în secțiunea de evidență, cât și în ședința plenului urmând să fie emis Ordinul de Ministru.

Concluzii

Conservarea și transformarea unor părți ale ansamblului de patrimoniu industrial creează o ocazie unică de reconciliere cu diferitele etape din istoria zbuciumată a acestui loc, care urcă până în perioada contemporană. Mina Petrila, cea mai veche din Vale, reprezintă geneza exploatării miniere în această zonă. Este singura care păstrează elemente din toate etapele importante de dezvoltare a industriei, încă de la primele semne de industrializare și reprezintă o reflecție limpede a istoricului ansamblului minier. În contextul în care Europa organizează „drumurile culturale ale patrimoniului industrial”, România are ocazia unică să salveze MOSTRE ale unui ansamblu relevant pentru memoria mineritului.

 

Semnătura ta poate ajuta la oprirea demolării clădirilor de patrimoniu din E.M. Petrila.
http://www.petitieonline.com/stop_demolrii_patrimoniului_industrial_de_la_petrila

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe