Art Encounters, un eveniment artistic fără precedent

Adina Scutelnicu Publicat la: 03-11-2015

Art Encounters este unul dintre cele mai ample evenimente culturale care au avut loc vreodată în România. A început pe 3 octombrie la Timișoara și Arad și se va încheia pe 31 octombrie, angrenând circa 100 de artiști care aparțin într-un fel sau altul culturii române. Anul acesta, la prima ediție, Art Encounters „se concentrează pe un anumit capitol din narațiunea multistratificată a artei contemporane, narațiunea română. Această ediție va acorda atenție artei românești din anii ’60 până în prezent și va urmări câteva dintre poveștile ei inerente”, după cum au susținut curatorii evenimentului, Nathalie Hoyos (cunoscută pentru activitatea sa la Sala Expozițională și de Artă a Republicii Federale Germane din Bonn, precum și la Belvedere, în Viena, în calitate de consilier în politici culturale și strategii de dezvoltare a colecțiilor) și Rainald Schumacher (curator-șef și director al Colecției Goetz din München și curator de artă contemporană la Sala Expozițională și de Artă; director al Galeriei Esther Schipper, Berlin, și al Galeriei Barbara Gladstone, New York). Seria de evenimente grupate în acest an sub tema Aparență și esență vizează practic readucerea artei est-europene în perspectiva nouă și globală a narațiunilor culturale, a istoriei artei europene. Art Encounters revelează particularitățile, diferențele, dar și inovațiile proprii evoluției culturii în spatele Cortinei de Fier și mai ales după căderea acesteia, deschizând un dialog cu arta europeană și cea internațională.

Art Encounters, un adevărat fenomen de artă vizuală, materializat în expoziții și evenimente (conferințe, ateliere, performance, lansări de carte, concerte etc.) de doi reputați curatori ai scenei artistice europene, Nathalie Hoyos și Rainald Schumacher, are ca loc de desfășurare 17 locații din Timișoara și trei din Arad.

 

Locații tipice, locații atipice

Este vorba atât despre spații convenționale, cum ar fi Biblioteca Academiei Române sau Muzeul de Artă din Timișoara, cât și despre spații neobișnuite, prin care se atrage atenția asupra necesității restaurării și conservării clădirilor: Cazarma U (Cazarma Viena), o clădire dezafectată, construită în 1752, ce asigura accesul spre drumul Szeged – Budapesta – Viena, și Sinagoga Cetate, construită între 1862 și 1865 după proiectul arhitectului vienez Ignaz Schumann, decorată eclectic în stil maur și mozaic. Nici locația „Balamuc”, care poate suna pernicios urechilor tradiționaliste sau conservatoare și care este așa-numitul „loc de joacă” a trei artiști timișoreni, n-a fost exclusă de organizatori de pe lista locațiilor. Unele dintre cele mai inedite și mai inspirat alese spații expoziționale sunt Halele Teba, o clădire iconică a gloriei militare, industriale și urbane a Aradului. Clădirea se află pe locul în care, în secolul al XVI-lea, otomanii ridicau prima cetate a Aradului, în jurul căreia s-a format cel dintâi nucleu urban al localității. Valorizată de prințul Eugen de Savoya, fortăreața a căzut în desuetudine după ridicarea Cetății Aradului, o clădire în formă de stea cu șase colțuri în stil Vauban (fortificații denumite Tenaille sau Tenalia), comandată de Maria Tereza, la care au trudit vreme de 20 de ani, până la 1783, mii de deținuți. Ulterior, clădirea a găzduit până recent una dintre marile întreprinderi textile locale. Astfel, actualele Hale Teba s-au înscris în mișcarea oscilatorie între centru și periferie, specifică Europei Centrale, revenind într-o poziție mediană prin conversia unei hale industriale în spațiu cultural (este primul imobil din Arad care a trecut printr-o astfel de metamorfoză).

 

Fuziuni și repere

Pe linia viziunii progresiste a acestui eveniment cultural se înscrie și inițierea unui program de rezidențe pentru artiștii și curatorii orientați spre arta contemporană. Intenția organizatorilor este aceea de a aprofunda dialogul artistic în mediul local, de a imersa participanții într-un alt spațiu cultural decât cel cu care sunt obișnuiți. În acest interval ei sunt invitați să creeze sau să studieze practicile artistice din Timișoara anilor ’60-’90. Iar lista invitaților ar onora orice manifestare artistică: Christian Rattemeyer, curator asociat al Departamentului de Desen din cadrul MoMA (Museum of Modern Art, New York); Juliet Bingham, care se ocupă de expoziții, achiziții și prezentări la Tate Modern, Londra; Karolina Ziebinska-Lewandowska, curator al Departamentului de Fotografie al Centrului Pompidou din Paris; Marcella Beccaria, curator-șef la Castello di Rivoli – Muzeul de Artă Contemporană din Torino; Frances Morris, coordonatoarea colecției de Artă Internațională, Tate Modern din Londra; Bärbel Vischer, curator la Muzeul de Artă Contemporană din Viena; Iara Boubnova, director al Institutului de Artă Contemporană din Sofia; Lisa Le Feuvre, șef al Departamentului Studii de Sculptură, Institutul „Henry Moore” din Leeds și mulți alții. Nu mai puțin substanțială este lista artiștilor participanți la cele 15 expoziții și la cele peste 70 de evenimente, care includ concerte, conferințe, ateliere. Printre reperele evenimentului, organizatorii menționează reconstrucția instalației multimedia Multivision 1 a grupului Sigma, care a activat în Timișoara în anii ’70-’80, transmisia live găzduită de DJ Angel și orchestrată de Saâdane Afif din ziua deschiderii evenimentului, un performance realizat de Matei Bejenaru – Odă Materiei – ce se va desfășura în Piața Libertății, o piesă pentru cor, toboșari, vioară și soprană compusă de Gabriel Mălăncioiu exclusiv pentru Art Encounters. Corul este format din deținuți de la Penitenciarul Timișoara. Pentru prima dată expusă în România, o instalație realizată de Adrian Ghenie va da privitorului senzația că se află în atelierul unui maestru. Este vorba despre Darwin’s Room, o reproducere tridimensională realizată după o mică pictură în ulei, Filozoful în meditație, din 1632, atribuită lui Rembrandt și care se află actualmente la Luvru. Ana Lupaș realizează o instalație-reflecție în spațiul numit „Geam Mat” al Muzeului de Artă, o mică „galerie” vizibilă doar din exterior. Pentru prima dată vor fi expuse publicului o serie de schițe, intitulate K, ale Getei Brătescu (1976-1978), ce ar putea fi o trimitere la Castelul lui Franz Kafka și la regimul comunist opresiv. Nu în ultimul rând, organizatorii menționează workshopul intitulat „Arta organizării unei expoziții”, realizat cu studenții Facultății de Arte și Design.

 

Inițiatori și inițiative

Backgroundul acestui maraton cultural aparține Fundației Art Encounters, o instituție culturală independentă înființată în cursul acestui an de omul de afaceri timișorean Ovidiu Șandor. Proiectele fundației au ca principal obiectiv susținerea artei contemporane românești prin demararea unor programe ce promovează producția artistică și noi forme de exprimare, sprijină organizarea de expoziții și publicarea cărților și albumelor de artă, contribuind totodată și la dezvoltarea activităților instituțiilor de artă și cultură. Cunoscut mai degrabă ca dezvoltator imobiliar, Ovidiu Șandor este și un cunoscător al artei contemporane în calitate de colecționar implicat activ în viața artistică a momentului, cât și ca membru al comitetului de achiziții de artă est-europeană și rusă a Muzeului Tate Modern din Londra. „În România există un gol, în sensul lipsei unor evenimente sau locuri în care se poate purta un dialog al artei contemporane. Nu există un eveniment de amploare care să nu fie de natură comercială. Astfel, ne dorim ca din doi în doi ani, Timișoara să fie gazda acestui dialog al artei. Vrem să ne adresăm comunității regionale și să încurajăm vizionarea de artă contemporană. Vrem să demonstrăm că este pentru toată lumea, că nu există un mod unic de a relaționa cu acest tip de artă”, a afirmat inițiatorul Art Encounters.

 

Imagini preluate de pe site-ul evenimentului

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe