Stăpânul și sclavul: de la imagine la dorință

Corina Tulbure Publicat la: 04-11-2015

În Fenomenologia spiritului, Hegel situează relația dintre stăpân și sclav la nivelul relației duale între două subiectivități care se recunosc reciproc: o conștiință seniorială, a stăpânului, și o conștiință servilă. Ambele se susțin printr-o relație de confruntare în scopul unei recunoașteri posterioare. Ceea ce diferențiază stăpânul de sclav este doar o aparentă independență a stăpânului dispus să riște, spre deosebire de sclav, cuprins de teamă. Însă această independență a stăpânului este iluzorie, deoarece atât seniorul, cât și sclavul au nevoie unul de celălalt în procesul de recunoaștere și re-cunoaștere.

Jacques Lacan aduce o modificare esențială relației stăpân-sclav, situând-o în domeniul simbolicului, și nu al imaginarului, cum făcuse Freud, realizând astfel trecerea de la recunoaștere la re-cunoaștere. Lacan anunță o trilogie structurală din perspectiva căreia se poate analiza relația stăpân-sclav: realul, simbolicul și imaginarul. Realul nu are nici o legătură cu realitatea, este vorba despre ceea ce nu este aprehensibil și se manifestă la nivel simbolic și imaginar. Nivelul simbolic este reprezentat prin limbaj, iar imaginarul prin construcțiile care se nasc între semblants („cei asemănători”), începând cu prima experiență a imaginarului definită de Lacan prin stadiul oglinzii (Le stade du miroir comme formateur de la fonction du Je telle qu’elle nous est révélée par l’expérience psychanalytique, prezentare la Congresul din Zürich, 1949).

Pentru Lacan, dialectica stăpân-sclav este inițial un rezultat al alienării imaginare, al unui proces de identificare, introducând un subiect personificat atât de sclav, cât și de stăpân, un cumul de identificări imaginare cu scopul realizării unei recunoașteri. Noutatea pe care o introduce Lacan se exprimă prin faptul că în oglindă nu se identifică doar privirea celuilalt, le petit autre, ci și privirea subiectului inconștientului, Celălalt cu majusculă, l’Autre. Astfel, de la nivel imaginar, discursul este transportat la nivel simbolic. Relația stăpân-sclav, în viziunea lui Lacan, va depăși această primă fază a identificării și se va realiza la nivelul simbolicului și în legătură cu le Réel, inconștientul.

Lacan schimbă în mod radical relația stăpân-sclav, deplasând-o de la o relație imaginară bazată pe identificare, la nivelul moi-moi, către o relație a fiecărui element semnificant (atât stăpânul, cât și sclavul) cu inconștientul, cu l’Autre. Subiectul devine un semnificant pentru alt semnificant; fără această rețea de semnificanți nu există subiect. Astfel, subiectul este subiect barat între S1, cel care reprezintă semnificantul, și S2, cel care răspunde la acest semnificant.

Relația cu stăpânul nu se mai produce conform modelului clasic al dominației bazate pe identificare, ci în funcție de relația cu inconștientul, manifestată prin dorință (le désir). În ciuda dispariției regimurilor autoritare, în societatea actuală, discursul stăpânului a suferit mutații, dar nu a dispărut. De la figura dominantă bazată pe identificarea cu figura paternă, reprezentată anterior prin echivalentele sale discursive, la nivel social prin figuri ca liderul, statul, familia, discursul stăpânului s-a transferat la nivel simbolic și intervine la nivelul relației subiectului cu inconștientul, la nivelul unei dorințe impuse. Astfel, între noile discursuri ale stăpânului s-ar putea include imperativul plăcerii. Dreptul la plăcere ca ideal al societății bunăstării demonstrează că indicele bunăstării este în legătură cu singurătatea subiectului supus acestui discurs al noului stăpân. Spre deosebire de un stăpân impozitiv, acest nou discurs al stăpânului restructurează subiectul prin restructurarea dorinței acestuia, a relației sale cu inconștientul său. În cadrul acestei modificări a subiectului ca subiect al dorinței se include și discursul consumerist, înscris tot în cadrul discursului impozitiv al plăcerii ca o nouă figură a stăpânului, facilitând nașterea discursului unui nou stăpân totalizator.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe