„Timpul” se pregătește de sărbătoare. Și o radiografie a scenei culturale românești

George Bondor Publicat la: 27-01-2016

La doi ani de la preluarea revistei de către noua echipă redacțională, Timpul intră în al 140-lea an de la prima apariție. Este o tradiție care ne obligă, dar care, din fericire, nu ne apasă. Cultura română s-a definit prea multă vreme prin falsa dihotomie între tradiție și modernitate. Dar, dacă îl înțelegem corect, prezentul trebuie să-și extragă energiile dinspre viitor și trebuie să-și ia seva dinspre trecut, recuperând ceea ce este viu în tradiția noastră, însă deschizându-se totodată către ceea ce înseamnă cultura contemporană.

Momentul aniversar îl vom sărbători pe 15 martie, dată la care vom lansa principalele noastre proiecte din acest an: ciclul de conferințe Timpul 140, despre timp și istorie în diversele arii ale culturii române (presă, literatură, artă, filosofie, teatru, film, muzică, istorie, științe și experiență religioasă) și Campania Oamenii Timpului, care, după ce a vizat mai întâi recunoașterea personalităților marcante ale Iașului (ediția 2013-2014), fiind extinsă apoi la întreaga regiune de Nord-Est a României și la orașele Chișinău și Cernăuți (ediția 2014-2015), va fi implementată acum la nivelul întregii țări, al Republicii Moldova, al orașului Cernăuți și al diasporei românești.

Proiectele noastre au apărut în urma identificării unor deficiențe majore de structură și funcționare ale culturii și societății românești. În primul rând, sfera publică din România este în prea mică măsură configurată în jurul specialiștilor, care sunt mai degrabă marginalizați, prim-planul deținându-l falși „formatori de opinie”, care nu au excelat, de fapt, în nici una dintre specialitățile academice, culturale, civice sau economice. În al doilea rând, știm cu toții că trăim într-o societate și într-o cultură centralizate, în care legitimitatea și recunoașterea sunt prea mult așteptate de la centru. În al treilea rând, în cultura română contemporană au vizibilitate națională și internațională doar câteva mari evenimente, desigur, semnificative, dar care nu asigură într-o măsură suficient de mare viața cotidiană a culturii române. În sfârșit, această sferă publică, în definirea căreia media au un rol hotărâtor, este axată exagerat de mult pe discursul negativ, preponderent critic la adresa celorlalți. Ameliorarea acestor maladii culturale, moștenite din trecut, dar adâncite în perioada de tranziție perpetuă, reprezintă principala miză a proiectelor noastre.

Moștenind spiritul critic pe care revista Timpul l-a cultivat în decursul istoriei sale, ne propunem să îl accentuăm prin punerea în evidență a proiectelor afirmative, a realizărilor cu adevărat valoroase, care vor supraviețui interesului față de clipa prezentă. Credem că a venit vremea legitimării nu prin negarea viscerală a ceea ce fac ceilalți, cum se întâmplă, din păcate, în ultimele decenii, ci prin proiectele noastre și prin felul în care ele construiesc viitorul. Din această perspectivă, promovarea și recunoașterea oamenilor competenți, buni, valoroși pot contribui decisiv la redefinirea sferei publice românești, ca una a dialogului argumentat și civilizat al ideilor, ipostază spre care societatea românească este datoare să țintească în perioada următoare. Reconstrucția spațiului public trebuie să pornească de jos în sus, de la identificarea și recunoașterea oazelor de excelență din toate regiunile și din toate sferele vieții culturale, civice, academice și economice. Iar celor care doresc doar să iasă în evidență, deși nu au avut nimic de spus în domeniul specializării lor, le cerem imperios să se abțină de la a parazita proiectele bune ale altora. Excelența și spiritul critic sunt, de fapt, complementare. Căci excelența nu doar unește oamenii valoroși, ci totodată separă apele, marcând diferențele dintre valoare și nonvaloare, dintre onestitate și impostură.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe