Nr. 202 / ianuarie 2016

EDITORIAL

George Bondor, Timpul se pregătește de sărbătoare. Și o radiografie a scenei culturale românești

ACTUALITATE

Andrei Giurgia, La cultură înainte!
Mihaela Mocanu, Timpul lui Eminescu

POLIS: Căsătoria homosexuală

Cristi Danileț, Homosexualitatea – între normalitate și legalitate
Constantin Sturzu, De ce nu se pot căsători homosexualii. Șase argumente
Alina Hurubean, Căsătoria și politica sexualității
Doru Pop, Despre toleranță sau cinci argumente în favoarea căsătoriei între persoanele de același sex

FOCUS: Meteoritul Solenoid

Andrei C. Șerban, Fugă contratimp prin biblioteca Babel
Ioan Șerbu, Romanul din poem
Vlad Pojoga, Blind eyes could blaze like meteors
Cătălina Stanislav, Unul din ei aude, altul e surd

FILOSOFIE: Cinismul filosofic și posteritatea sa

Cristian Iftode, Viața adevărată a cinicului
Cristina Voinea, Cinici și kynici în jocul politic al informației
Laurențiu Staicu, Suflet de cinic
Codrin Tăut, Critica violenței normative și aporiile sale

PROZĂ

Cătălin Mihuleac, În polobocul cu murături

POEZIE

Emil Brumaru, Îngerii și lucrările lor

INTERVIU

Mircea Dumitru, „Trebuie să pornim de la ideea că, de fapt, toți suntem egali pe drumul căutării adevărului”

CRONICI

Claudiu Komartin, Poezie și intransigență
Constantin Piștea, Năpârlire
Maria Bilașevschi, Trei perspective asupra sacrului
Simona Preda, Repere din arta disidentă: Horia Bernea
Angelo Mitchievici, Ubi sunt leones
Dana Țabrea, Bilanț teatral 2015

OPINII

Daniel-Cristea Enache, Întâlnire cu Emil Brumaru (2)
Roxana Patraș, Scrisoarea II: Sinucideri misterioase. Cum am tras o carte ghinionistă

ANALIZĂ

Lucian Dîrdală, Spectacolul american
Bogdan Călinescu, Inchiziția și încălzirea globală

LABIRINT

Stelian Dumistrăcel, Soarta mocanului
Lavinia Maria Pruteanu, Cine este Moș Crăciun?

VITRALIU

Mioara Anton, Bișnița și bișnițarii
Teodora Manea, Trei întâlniri

EXCLUSIV

Adina Scutelnicu, Povestea unui artist român în Albion: Vinicius Leș

ESEU

Dan Pavel, „Cine mai vorbește azi despre genocidul armean?”
Dragoș Dascălu, O clădire, două povești: CERC Boldești-Scăeni

JURNAL

Cosmin Ciotloș, Exerciții spirituale: Aurel Dumitrașcu, Scrisori către T.
Mihnea Stoica, Publicitatea și administrația publică, în dublă calitate: agresori și salvatori ai eticii

AGORA

Radu Vancu, Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu”: decesul unei instituții de prestigiu

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe


Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral