Nr. 203-204 / februarie-martie 2016

EDITORIAL

Daniel Șandru, TIMPUL 140: continuitate a tradiției și discontinuitate ideologică

ACTUALITATE

Irina Margareta Nistor, Berlinala 66, o ediție cu de toate pentru toți

RESTITUIRI

Mihaela Mocanu, Scurtă istorie a Timpului

POLIS: România și Monarhia

Alexandru Muraru, Reinstituționalizarea familiei regale și „noua monarhie”
Lucian Dîrdală, Monarhia – despre argumente și posibilități
Petre-Emil Juverdeanu, Un singur tron și două suveranități: monarhia constituțională

FOCUS

Andrei C. Șerban, Prin gaura improvizată a peretelui
Ioan Șerbu, Hasta la memoria siempre!

ANCHETĂ: Amintiri din comunism

Andreea Apostu, Eu nu am trăit în comunism
Bogdan Federeac, Eu nu am trăit în comunism, dar l-am cunoscut
Cosmin Ciotloș, Lumea de ieri

DOSAR: Dosarul unei cărți-eveniment

Ana-Maria Stan, O monografie îndelung așteptată
Andreea Mironescu, Modernitatea și politica
Diana Mărgărit, Ați spus cumva liberalism?
Ioan-Alexandru Grădinaru, Ontologia densă a arhivei

FILOSOFIE: Realizări recente în filosofia românească

Ștefan Afloroaei, La ce bun metafizica în astfel de vremuri?
Mihail-Valentin Cernea, O nouă reușită a cercetării filosofice din România
Florin Crîșmăreanu, Despre multiplele sensuri ale analogiei aristotelice

PROZĂ

Adrian Alui Gheorghe, Îngeri tociți
Adrian G. Romilă, Tot felul de înscrisuri medicale

POEZIE

Radmila Popovici, Urâta
Emil Brumaru, Îngerii și lucrările lor
Krista Szöcs, Poeme
Alexandra Turcu, Poeme
Mihai Firică, Poeme

INTERVIU

Simona Preda, Gabriel Badea-Păun: „Biografia lui Carmen Sylva rămâne cea mai cunoscută dintre cărţile mele publicate în România”
Andrei Giurgia, Andrei Șerban: „Nu-mi place niciodată să primesc pietre în spate, pentru că nu-i plăcut și nu de asta lucrez”

CRONICI

Constantin Piștea, Un fel de Mama și copilul pentru ea, dar și pentru el
Claudiu Komartin, Cristian Simionescu, o reverență
Angelo Mitchievici, Steve vs Jobs
Dana Țabrea, 1 + 1 = 1
Dragoș Dascălu, Pritzker 2016
Maria Bilașevschi, Black Subdivisions
Cristian Nae, Prezența absenței: conceptualismul romantic în arta fotografică a lui Andrei Venghiac

FĂRĂ AGENDĂ

Daniel Cristea-Enache, „Mă simțeam bine în pielea mea apolitică”. O mărturie a lui Nicolae Manolescu

OPINII

Roxana Patraș, Scrisoarea III. Castelul cărților de tarot

ANALIZĂ

Lucian Dîrdală, Democrație și condiții: eșecul unui mecanism
Bogdan Călinescu, Din Paris. Michel Tournier, limba franceză, Parisul, trotuarele, Sciences Po

LABIRINT

Stelian Dumistrăcel, Gazetarul: registre stilistice
Lavinia Maria Pruteanu, O scrisoare pierdută rămâne pierdută sau despre cum viața bate arta
Simona Preda, Întregul ca miză a unui dialog

VITRALIU

Mioara Anton, Strict confidențial: denunțuri și anonime
Codruț Constantinescu, Un artist român în China comunistă
Teodora Manea, Trei iubiri

EXCLUSIV

Adina Scutelnicu, Artistul cu mască de sudură: sculptorul Sorin Purcaru

ESEU

Dan Pavel, De la Abraham Lincoln la The Simpsons. Între Trumpofilie și Trumpofobie
Doru Costea, La porțile utopiei

PRESA TIMPULUI

Radu Vancu, Gellu Naum 100

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe


Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral