O nouă reușită a cercetării filosofice din România

Mihail-Valentin Cernea Publicat la: 14-03-2016

Volumul coordonat de Sorin Costreie, Early Analytic Philosophy – New Perspectives on the Tradition (Springer International Publishing, Cham, 2016, 480 p.), reprezintă, pentru Departamentul de Filosofie Teoretică de la Facultatea de Filosofie a Universității din București, o încununare a eforturilor de a aduna cercetători reputați din tradiția analitică a studiului filosofic în cadrul BCAP (Bucharest Colloquium in Analytic Philosophy). Colocviul de Filosofie Analitică de la București a reușit o performanță remarcabilă pentru cercetarea umanistă din România. Mai precis, vorbim aici despre prezența anuală la București a unora dintre cei mai mari specialiști din lume în ramurile diverse ale filosofiei analitice, fapt ce pune România pe harta destinațiilor importante pentru cercetătorii din toate universitățile importante din Occident aflați în căutarea unei „arene” academice în care aceștia să-și confrunte ideile cu un public cât mai avizat. Fiind unul dintre numeroșii studenți care au ajutat de-a lungul vremii la organizarea acestui colocviu și cărora profesorul Costreie le mulțumește cu grație în prefața volumului, aș putea umple multe pagini povestind încrucișările ideatice fascinante la care am fost martor în cadrul prezentărilor de la BCAP între profesori renumiți de la Oxford, Cambridge sau CUNY.

Colecția de articole îngrijită de Sorin Costreie are două calități importante, ce merită subliniate. În primul rând, este poate o premieră în istoria filosofiei românești când asemenea nume importante din filosofia analitică sunt reunite de un editor din România. Operele lui Graham Priest, Danielle Macbeth, Patricia Blanchette, Marco Panza sau, nu în ultimul rând, ale regretatului Jaakko Hintikka, cu toții prezenți în paginile volumului, sunt deja materie obligatorie la cursuri și seminarii de logică, filosofia limbajului, filosofia logicii sau filosofia matematicii. Și ceilalți cercetători, printre care se află și doi români (Gheorghe Ștefanov, lector universitar la Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București, și Iulian Toader, cercetător și cadru didactic asociat al aceleiași facultăți), care contribuie la acest volum sunt foarte cunoscuți în cercurile de specialiști care se ocupă cu acest tip de problematică, chiar dacă nu au faima unui Hintikka sau a unui Priest. În genere, se poate spune fără exagerare că această carte îi reunește pe unii dintre cei mai importanți autori contemporani din domeniul filosofiei de orientare analitică.

În al doilea rând, volumul este impresionant nu doar prin reputația academică a contribuitorilor săi, ci și prin profunzimea cercetărilor prezentate și a orizonturilor deschise de acestea. Scopul declarat al lucrării este să demonstreze că ideile celor ce sunt îndeobște considerați drept fondatorii tradiției analitice din filosofie (Gottlob Frege, Bertrand Russell, Ludwig Wittgenstein și Rudolf Carnap) nu pot fi muzealizate încă, ci se regăsesc într-o măsură relevantă în dezbaterile contemporane din logică, filosofia limbajului sau a științelor exacte și că o mai bună explorare a acestor autori fundamentali ne poate oferi căi de rezolvare pentru multe dintre dilemele care îi frământă pe cercetătorii angajați în aceste dificile ramuri ale filosofiei.

Filosofia analitică s-a remarcat în istoria gândirii filosofice din ultimul secol prin insistența autorilor prinși în această tradiție (de inspirație, în bună măsură, anglo-saxonă) asupra clarității limbajului folosit în discuția unei probleme filosofice și, de asemenea, prin concentrarea tematică în jurul logicii, filosofiei limbajului și a felului în care acest instrumentar poate fi folosit pentru a aduce contribuții în etică, estetică și filosofia politică. Analiticii cred că filosofia nu trebuie să fie în mod obligatoriu un exercițiu dificil de construcție a unui sistem filosofic ambițios. Mai degrabă, filosofii ar putea să se ocupe de clarificări conceptuale care să rezolve probleme importante din toate domeniile experienței umane. Acestea fiind zise, chiar și cu această insistență asupra clarității în exprimare, problemele abordate și aparatul formal folosit în filosofia analitică au ajuns la un înalt grad de specializare, iar pentru parcurgerea unui text analitic este nevoie de studiu temeinic, nefiind vorba despre acel tip de filosofie mai light, care poate fi citită în timpul unei călătorii cu autobuzul sau pe plajă. Cartea de față nu face excepție de la această regulă, iar mulți dintre autorii prezenți nu se sfiesc să folosească sisteme formale și un anume tip de jargon logic accesibil mai degrabă specialiștilor în domeniu decât pasionaților de filosofie.

Cu toate acestea, colecția poate să fie de interes și pentru publicul larg, mai ales datorită generozității tematice a articolelor reunite. Volumul se structurează în cinci grupaje tematice: primele patru se concentrează pe unul dintre părinții fondatori ai tradiției analitice (Frege, Russell, Wittgenstein și Carnap), iar ultimul aduce laolaltă lucrări care leagă mai mulți autori analitici pe teme expuse în primele patru secțiuni. Această împărțire face din Early Analytic Philosophy – New Perspectives on the Tradition o lucrare foarte utilă, dacă nu chiar esențială pentru oricare cercetător sau student al filosofiei analitice, deoarece oferă o secțiune transversală asupra exegezei contemporane privind operele acestor foarte importanți autori clasici, dar și o dimensiune istorică a problemelor cu care se ocupă filosofii analitici de astăzi, dimensiune deseori ignorată pe nedrept de aceștia.

În concluzie, această apariție editorială merită un salut călduros din partea noastră, reușind să impresioneze atât prin semnificația ei pentru lumea academică din România (autori deja clasici, strânși într-un volum coordonat de un român și publicat la o editură de mare prestigiu), cât și prin calitatea înaltă a contribuțiilor și coerența cu care volumul își urmărește scopul, în ciuda diversității tematice abordate.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe