Îngerii și lucrările lor

Emil Brumaru Publicat la: 14-03-2016

***

Dânsa era încolăcită de-un șarpe
Uriaș și-i plăcea că o strânge
Și printre coapse i se prelinge
Spre-a-i sâsâi în ureche plăceri mai aparte,

Cum ar fi să muște cu gura ei caldă un măr,
Cotorul cu tot cu sâmburi să îl înghită,
Și sânii, cu palmele strânși, așa tolănită,
Să-i dea, ca și coama castanie de păr

Celui mai drag și mai singur din paradis,
Căci trupul ei alb de mult i l-a promis…

 

Nerușinarea ta…

Nerușinarea ta îmi face-atât de bine,
Îmi scoate din țâțâni moi coropișniți
Ca dintr-o humă groasă, cântul vine
Învolburat, îți pune tandre prișniți
Pe sufletul tău tainic de zeiță
Suită pe dulapuri, cățărată
Prin arbori, să mai iște înc-o fiță
Secretă, și intimă, și perlată,
Cleștar sfărmat în iarbă, pe podele;
Oh, urme șterse cu obrajii-ncinși
De îngerii cei devotați și triști,
Cu-aripile ca niște vechi perdele
Mototolite-n grabă spre-a spăla
Cu hărnicie blasfemia dulce-a ta…

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe