Cioloș: raționalizare, disciplină și depolitizare bugetare

Florin Grecu Publicat la: 22-03-2016

Prim-ministrul apolitic a declarat, după o întrevedere pe teme economice, la sediul Băncii Naționale a României, că „Executivul își propune să lucreze dincolo de implementarea programului de guvernare”, făcând trimitere la o viziune care „va fi dincolo de viitoarele guverne politice, care își vor asuma viziunea de dezvoltare economică pe termen mediu și lung, aceasta urmând să fie discutată și cu partidele politice parlamentare” (http://www.mediafax.ro/politic/ciolos-si-borc-intalnire-cu-guvernatorul-bnr-mugur-isarescu-discutiile-au-vizat-o-viziune-economica-de-dezvoltare-pe-termen-mediu-si-lung-14927925). Pe de altă parte, premierul tehnocrat Dacian Cioloș, prezent la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România, a expus intențiile Executivului de reformare a administrației publice locale. Astfel, raționalizarea cheltuielilor a fost transmisă primarilor, premierul fiind de părere că este necesară „reducerea la maximum a alocărilor din Fondul de Rezervă al Guvernului, în sensul că banii trebuie să fie alocați doar pentru situații cu adevărat excepționale, pentru a nu premia neperformanții” (http://www.mediafax.ro/politic/ciolos-catre-primarii-de-comune-sa-reducem-la-maxim-alocarile-din-fondul-de-rezerva-al-guvernului-care-sa-fie-destinate-chiar-numai-pentru-situatii-cu-adevarat-exceptionale-15083171), sugerând că alocările de fonduri publice către primării nu vor mai avea în vedere cerințe politice, chiar dacă este an electoral, ci se vor aloca doar pe bază de proiecte ale căror rezultate trebuie să fie conforme viziunii de dezvoltare (http://politicscan.ro/analize/intentiile-de-reforma-regionala-ale-executivului-apolitic).

Mergând pe aceeași linie a raționalizării și eficientizării cheltuielilor publice, premierul apolitic, prezent la conferința Growth Forum – Strategia de dezvoltare a României, regionalizare și convergența la euro (http://www.agerpres.ro/politica/2016/03/15/ciolos-fiind-an-electoral-multe-proiecte-legislative-pun-presiune-pe-buget-sa-setam-asteptarile-la-o-dimensiune-rezonabila-13-15-24), organizată de Banca Națională a României, a anunțat că urmează strategia de stabilitate macroeconomică stabilită pe termen lung (http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/comitetul-national-pentru-supravegherea-macroprudentiala-va-fi-infiintat-in-scopul-mentinerii-stabilitatii-financiare). Astfel, indiferent că este an electoral, premierul a susținut că guvernarea apolitică nu va angaja cheltuieli care să ducă la acumularea de datorii.

Guvernarea specialiștilor, eliberată de ideologie, de interese înguste de partid și fără să urmărească scopuri electorale, își propune echilibrarea intereselor politice cu cele ale mediului de afaceri, pentru o mai mare credibilitate pe plan extern. Astfel, deciziile Executivului apolitic vor fi adoptate prin negocieri între Guvern și actorii privați, fiind excluse rațiunile electorale sau de partid.

Raționalizarea și depolitizarea bugetelor și cheltuielilor din fonduri publice reprezintă mesajul pe care guvernul de tehnicieni l-a transmis partidelor, alegătorilor și mediului de afaceri. Astfel, orice investiție guvernamentală necesită coerență și trebuie să fie conformă viziunii de dezvoltare macroeconomică. Banii publici nu vor fi utilizați în scopuri electorale, chiar dacă „obiectivele sunt legitime și au ca scop dezvoltarea societății”. De aceea, cheltuirea fondurilor publice necesită responsabilitate, iar așteptările electoratului și partidelor politice ar trebui să fie rezonabile, adică banii nu vor fi alocați de guvern în scopuri politice și electorale. Creșterea sau ajustarea pensiilor, salariilor, alocarea de fonduri pentru investiții, dacă nu sunt în conformitate cu viziunea de dezvoltare, nu pot avea coerență.

 Cheltuirea iresponsabilă a banului public nu reprezintă misiunea actualului guvern în acest an electoral, întrucât cei cărora li se vor ajusta salariile, pensiile și cei care așteaptă investiții vor trebui să plătească risipa peste ani.

Disciplina financiară și bugetară reprezintă retorica actualului premier apolitic, înainte de alegerile locale din 5 iunie 2016. Premierul justifică raționalizarea cheltuielilor guvernamentale pentru ca România să își păstreze credibilitatea pe piața de capital, pentru a nu da semnale divergente piețelor financiare, fapt care s-ar putea solda cu costuri economice.

Dacă până în anul 2014 fondurile de la bugetul de stat erau alocate, în preajma campaniilor electorale, după metehne electoraliste și politicianiste, începând din 2016, resursele vor fi alocate rațional de guvern pe baza proiectelor eligibile, cu indicarea finanțării, conform strategiei de dezvoltare valabilă și pentru viitoarele guverne politice.

Utilizarea chibzuită a fondurilor publice în acest an electoral reprezintă direcția de urmat, căci altfel vom plăti cheltuirea aiurea a resurselor. Nimeni nu cheltuie mai mult decât produce și nimeni nu trebuie să se aștepte la alocări de fonduri, chiar dacă este an electoral, pentru că factura va fi scumpă în anii ce vor veni. Rolul guvernului nu este să facă cheltuieli și să acumuleze datorii, ci să managerieze bugetele, fără partizanat politic și cu un maximum de eficiență economică și financiară, păstrând însă deficite rezonabile.

Guvernul de tehnicieni, încercând să profesionalizeze actul guvernării, adoptă deja decizii doar după criterii de eficiență economică, raționalizând, disciplinând și depolitizând bugetele, reducând astfel costurile, în sensul că nu aprobă proiecte legislative dacă nu sunt indicate și sursele de finanțare aferente. În schimb, guvernele politice, alese în urma votului democratic al cetățenilor, adoptă decizii orientate mai mult către propriul electorat.

Moștenirea pe care o va lăsa executivul apolitic va consta în depolitizarea bugetelor. Viitorii parlamentari, aleși în urma votului democratic de la toamnă și desemnați miniștri în guvernele politice de partidele politice parlamentare, vor guverna dincolo de politic, adică vor gândi și vor angaja cheltuieli conform viziunii macroeconomice, a strategiei de dezvoltare stabilite pe termen lung, indiferent dacă vor fi alegeri, indiferent dacă va guverna dreapta sau stânga, indiferent de ideologia politică a partidelor, dincolo de interese politice parlamentare sau guvernamentale. Depolitizarea actului guvernamental, începută sub guvernarea apolitică, va fi continuată și de partidele politice parlamentare, care vor ajunge la toamnă pe băncile Parlamentului și Guvernului. Astfel, deciziile viitoarelor guverne politice vor fi eliberate de orice influențe electorale și de partid.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe


Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral