Vulnerabilitatea României prin prisma demografiei: migrația internațională a persoanelor

Gabriel Camară Publicat la: 09-05-2016

Radu Dimitriu (coordonator), Ionel Muntele, Silvia, Marcu, Andreea Dimitriu, Migrațiile internaționale ale populației din Moldova, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2013.

 

Coordonată de Radu Dimitriu și realizată de un colectiv de autori, lucrarea Migrațiile internaționale ale populației din Moldova abordează o temă interesantă din geografia populației, și anume migrația forței de muncă, devenită între timp o mare problemă pentru România, în special pentru Moldova (apuseană), mai ales după 1989. Cartea, cuprinzând numeroase hărți (realizate inclusiv prin metoda clasificării ascendente ierarhice, care poate surprinde diversitatea tipurilor bilanțului migratoriu) și grafice, este structurată în două părți: prima parte, având patru capitole, cuprinde o istorie a migrației românești (din anul 1860 până la contextul aderării României la Uniunea Euopeană), în vreme ce în a doua parte, formată din două capitole, autorii realizează o radiografie geografică a fenomenului migrației internaționale din Moldova (apuseană).

În primele două capitole din prima parte a lucrării sunt prezentate migrația populației din România modernă și contemporană și impactul integrării europene asupra mobilității spațiale a populației din România: situația statului român ca stat de tranzit în cadrul fluxurilor migratorii spre statele vest-europene (incluzând cetățenii Republicii Moldova care dobândesc și cetățenia română doar pentru a li se facilita deplasarea în Uniunea Europeană) și faptul că valul migratoriu (cu referire la emigrație) are un efect profund negativ asupra bilanțului populației României. Pierderea în două decenii a mai mult de o zecime din populație (numărul neoficial al emigranților este situat între două și trei milioane, în ciuda cifrelor mai optimiste avansate de Institutul Național de Statistică și de Studii Economice – INSSE) modifică structura demografică și profesională pe termen mediu și lung, prin micșorarea grupelor de vârstă tinere, apte de muncă și calificate. Astfel, dintre toate statele fostului bloc comunist central și est-european, România se găsește în categoria statelor vulnerabile din punct de vedere demografic, alături de Bulgaria. În ultimele două capitole ale primei părți a lucrării sunt abordate influența migrației internaționale asupra indicatorilor demografici în România contemporană, precum și migrația internă, respectiv exodul rural și replierea rurală selectivă: mobilitatea populației dintre cele două medii de rezidență, urban și rural, în perioada comunistă, a provocat așa-numitul „exod rural” (deplasarea populației spre mediul urban), după 1995 ajungându-se la fenomenul de „contraurbanizare”, manifestat prin inversarea fluxurilor migratorii (deplasarea populației spre mediul rural), fenomen prezent mai ales în nord-estul și în sudul țării.

În a doua parte a lucrării, dedicată Moldovei (apusene), autorii își propun să analizeze, în cele două capitole aferente, imaginea statistică deficitară a emigrației moldovenești și realizarea unui substitut statistic. În această parte a lucrării este realizată și o prezentare a cauzelor care au dus la migrație în Moldova: lipsa unor resurse naturale importante, influența rusă mai persistentă în această parte a țării, subdezvoltarea, totul corelat cu o vitalitate demografică peste media națională. Singurele date oficiale disponibile pentru analiza migrației moldovenești, în momentul redactării lucrării, au fost cele de la Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2002, iar prin anchete proprii au fost utilizate date din anul 2010, în cazul emigranților români din Italia. Din analiza datelor reiese că factorul confesional (catolicismul în cazul Moldovei) acționează ca un liant social, valori mai ridicate ale migrației internaționale fiind înregistrate pe valea Siretului (între municipiile Roman și Pașcani, în apropierea municipiului Bacău), sau în comuna Răducăneni din județul Iași, unde se găsesc comunități de confesiune catolică. Ancheta realizată de autori se apropie de caracteristicile unui microrecensământ, fiind analizate numeroase aspecte legate de dinamica emigrației (mediile de locuire, vârste și sexe, nivelul de studii absolvit, domeniul de studii absolvit, confesiuni, stare civilă, incluzând obținerea de date din țara de destinație – Italia), amintindu-se criticabila neglijare de către autorități a recenzării structurilor populației emigrate. Totodată, autorii au evitat utilizarea termenului de diasporă, din cauza lipsei calității de grup funcțional în cadrul comunităților românești din străinătate, deși dimensiunea fluxului migratoriu românesc l-ar fi justificat.

Lucrarea va putea fi considerată una dintre lucrările de referință asupra fenomenului migrației interne și internaționale din România în general și din Moldova în special. Ea este realizată într-un limbaj accesibil și poate fi un instrument extrem de util în elaborarea politicilor publice.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe


Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral