Cele două mize ale actualei campanii electorale

Mircea Kivu Publicat la: 31-05-2016

1. Corupție sau anticorupție? Conform sondajelor de opinie, românii sunt extrem de preocupați de extinderea corupției în administrație. Parcă sfidând aceste constatări, o serie de personaje care au pe rol dosare penale instrumentate de DNA cer în aceste alegeri votul concetățenilor. Adrian Severin, Marian Vanghelie și Robert Negoiță la București, Olguța Vasilescu la Craiova, Călin Cherecheș la Baia Mare, Mircia Muntean (condamnat definitiv) la Deva, Antal Árpád-András la Sfântu Gheorghe, Mircia Gutău (alt condamnat definitiv) la Râmnicu Vâlcea, Marius Stan și eternul Eugen Durbacă la Galați sunt doar câteva exemple.

Culmea e că tot sondajele ne spun că acești candidați chiar au șanse de a fi aleși. S-ar putea să fie doar o problemă de notorietate, contracandidații lor urmând poate a se face cunoscuți în timpul campaniei electorale. Oricum, exemple din trecut ne arată că, nu o dată, electoratul a ales după alte criterii decât cele de integritate. Este destul de probabil ca, la nivelul comunităților locale, primarii corupți să aibă acces la rețele subterane, prin care să controleze o masă semnificativă de alegători.

Oricum, după 6 iunie vom ști dacă popularității DNA și a șefei sale îi este sau nu un real sprijin popular în lupta împotriva corupției și mai ales a corupților.

2. Vechea clasă politică sau noul val. Noua lege electorală a făcut posibilă apariția unor partide noi, multe dintre ele locale sau regionale. Uniunea „Salvați Bucureștiul”, Partidul Oamenilor Liberi din Târgu Mureș, Partidul pentru Argeș și Muscel, Partidul Uniunea pentru Codlea și altele prezintă alternative la vechile partide credibile și mai ales cu relevanță în comunitățile respective. Vechile partide au imaginea afectată de scandalurile de corupție în care sunt implicați liderii centrali și, totodată, au avut probleme în a găsi înlocuitori pentru potențialii candidați care le-au fost „invalidați” de către DNA.

Din păcate, unele dintre noile partide care ar fi putut candida cu șanse semnificative, cum e Partidul Pentru Iași, au fost împiedicate să se înregistreze în timp util. Altele nu au reușit să-și organizeze rețelele necesare strângerii semnăturilor de susținere cerute de noua lege electorală. Așa se face că participarea noilor actori politici la aceste alegeri locale e mai scăzută decât m-am așteptat atunci când am militat pentru modificarea Legii partidelor.

Rămâne de văzut dacă electoratul va fi atras de oferta noilor partide, astfel încât să se constituie în exemple de succes, care să stimuleze viitoarea apariție a unor noi formațiuni politice, eventual, alianțe în perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă. Oricum, trebuie spus că, chiar dacă nu vor reuși să câștige mandatele de primar, noile partide vor trimite în consiliile locale reprezentanți capabili să tulbure liniștea conveniențelor stabilite între partidele „tradiționale”.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe


Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral