Designul românesc, la zi!

Oana Maria Nicuță Publicat la: 28-06-2016

Între 20 mai și 5 iunie, în București, au avut loc expoziții, evenimente, conferințe și prezentări de produse care au conturat un amplu festival multidisciplinar dedicat designului românesc al prezentului, „Romanian Design Week”. Țelul principal al acestui eveniment aflat la a patra ediție este prezentarea și promovarea celor mai recente și mai interesante proiecte din domeniile arhitecturii și designului, dar și a creațiilor interdisciplinare aflate la granița acestor câmpuri.

 

Expoziția centrală a fost găzduită de Piața Amzei, un loc controversat, care, odată cu concursul public de arhitectură și urbanism lansat în anul 2006 și câștigat de Andrei Fenyo, și-a schimbat complet înfățișarea. În cadrul expoziției am găsit mai multe secțiuni, fiecare bine delimitată conceptual, care creează un echilibru între fluiditatea circulației și zonele mai izolate, care facilitau conversația și reflecția, între utilizarea luminii naturale și locurile obscure.

Etajul median al spațiului expozițional a fost dedicat într-o bună proporție designului grafic și ilustrației. Declamând rolul important al artistului ilustrator sau al designerului grafic în formarea de opinii și comportamente sociale, curatorul Ovidiu Hrin a încercat să pună un serios accent pe responsabilitatea acestora de a crea o gândire coerentă și strategică în procesul de construcție a culturii vizuale autohtone. Traversând genuri diverse – albumul de fotografie Arbori bătrâni (Florin Ghenade), proiecte cu o vădită încărcătură neopop (Bianca Dumitrașcu, Mix Type Love) sau incursiuni în istoria graficii publicitare românești în perioada comunistă (Reclame fără capitalism a Atelierului de Grafică) –, gândirea programatică se armonizează cu o execuție stilistică plină de vitalitate.

Demisolul ansamblului arhitectural de la Piața Amzei a fost destinat secțiunilor de arhitectură și amenajări interioare, designului hibrid, designului vestimentar și celui de produs. Adrian Soare, curatorul expoziției de arhitectură, urbanism și design interior, a încercat să reliefeze schimbările pozitive ale comportamentului civic din mediul urban reflectate în modul de organizare a spațiului public. Astfel, proiectele expuse au încercat, pe de-o parte, să pună accentul pe integrarea soluțiilor moderniste în peisajul clădirilor vechi (Imobil de apartamente pe strada Aaron Florian, ADNBA), iar pe de altă parte, să suscite interesul pentru latura sustenabilă a arhitecturii (R_Urban, Constantin Petcou și Doina Petrescu) și să creeze spații de interacțiune și comunicare socială prin revitalizarea unor tipologii arhetipale (O casă la țară, ENE + ENE Arhitectură sau Pensiune turistică Limanu, Soare & Yokina Arhitecți Asociați). Designul vestimentar s-a remarcat, după cum susțin și curatorii secțiunii, Dominica Mărgescu și Maurice Munteanu, prin criteriul internaționalizării și afirmării la nivel de brand. Remarcăm aici tendința către creația conceptuală (Ana Alexe, Mașina Păun, colecția primăvară/iarnă 2016) sau inspirația folclorică, prezentă în piese sport-urbane (Lana Dumitru, Sporty Săpânța).

Designul de produs, curatoriat de Ștefan Barutcieff, a prezentat, pe de o parte, creații destinate producției de masă care deja fac parte din circuitul comercial utilitar (produsul Alexandrei Ghioc, Terminale pentru interior și exterior, realizat pentru Electra), dar și bicicleta urbană (Andrei Sandu) sau geanta Robinson (Bisector și Upside Down), care se află încă în stadiul de prototip. Produsele prezente în secțiunea designului de obiect, selectate de Mihai Gurei, au cochetat cu echilibrul între implementarea tehnologiilor de ultimă oră, tehnicile meșteșugărești și spiritul artizanal. Spiritul clar și limpede al minimalismului sau chiar postminimalismului domină secțiunea.

O notă aparte este oferită de designul hibrid, care ne prezintă câteva proiecte aflate la intersecția cu arta instalativă contemporană, accentuând experiența lucrării de artă ca spațiu imersiv. Proiecte precum Fangai (Hippos Design) fac din corpurile de iluminat și cele de sunet un corp de interacțiune reală cu cel care vizitează încăperea. Dintre multitudinea de evenimente conexe desfășurate în cadrul festivalului, putem aminti expoziția Instalart/Obiect/004, ce reunește 7 proiecte inedite ale artiștilor în domeniu.

Pendularea între tradiție și postmodernism face din „Romanian Design Week” un eveniment plin de vitalitate și diversitate. Deși se promovează dezvoltarea laturii antreprenoriale a noilor generații de designeri și internaționalizarea producției autohtone, partea de creativitate și inovație, însoțită de responsabilitatea socială, la rândul lor bine reprezentate, rămân aspecte esențiale ale înțelegerii producției și consumului de obiect, carte, mediu sau piesă vestimentară, important pentru dinamica sănătoasă a culturii vizuale contemporane.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe