Nr. 207 / iunie 2016

EDITORIAL (p. 1)

George Bondor, Fotbalul și scepticismul european

ACTUALITATE (pp. 2-3)

Andrei Giurgia, Cum mi-am petrecut TIFF-ul

FOCUS (p. 4)

Andrei C. Șerban, Prin lentila realității, prin lentila ficțiunii
Ioan Șerbu, Cenzura, vodca și ardelenii. Pardon, și ficțiunea

ANCHETĂ: Radu Cosașu. Supraviețuirea ultimă (p. 5)

Marin Mălaicu-Hondrari, Cine l-a ucis pe Radu Cosașu?
Krista Szöcs, Viața < Literatura
Radu Vancu, Neputința de a nu iubi

FILOSOFIE: Figuri ale migrației (pp. 6-7)

Iulian Faraoanu, Exodul, paradigmă actuală pentru migrație?
Constantin Răchită, „Străinul” în traducerea Bibliei de la Alexandria (LXX)
Emanuel Grosu, Timp și migrație în „lumea de dincolo”
Paul-Cezar Hârlăoanu, Rut și interogația migrației

PROZĂ (pp. 8-9)

Cristian Fulaș, Agenția (fragment)

POEZIE (pp. 10-11)

Daniel Coman, Poeme
L. Om, Poeme
Emil Brumaru, Îngerii și lucrările lor

INTERVIU (pp. 12-13)

Cristian Mungiu: „Dacă m-aș fi întors de la Cannes fără premiu, aș fi declanșat un fel de dezamăgire, ceea ce generează o presiune nedreaptă”

CRONICI (pp. 14-16)

Claudiu Komartin, Cazemata Stoiciu (II)
Maria Bilașevschi, Mythologies RE-viewed
Oana Maria Nicuță, Designul românesc, la zi!
Constantin Piștea, Strigăt de orfelin
Angelo Mitchievici, Viața ca un parastas
Dana Țabrea, Familia Suominenilor sau Abba Family

OPINII (p. 17)

Simona Preda, A doua carte de la Vama Veche 
Roxana Patraș, Scrisoarea II: Matila Ghyka și Universitatea din Iași

ANALIZĂ (p. 18)

Lucian Dîrdală, Referendum însângerat în Marea Britanie
Bogdan Călinescu, Despre fotbal, bani și politicieni

LABIRINT (p. 19)

Stelian Dumistrăcel, Țesături (1)
Lavinia Maria Pruteanu, Dulceața de cireșe amare

VITRALIU (p. 20)

Mioara Anton, În spatele cortinei
Teodora Manea, Iubiri în cuști

EXCLUSIV (p. 21)

Adina Scutelnicu, Mircea Ștefănescu: „Arta are porțile deschise, oricine poate să experimenteze”

ESEU (p. 22)

Dan Pavel, John McCain despre instituțiile din România
Dănuț Mănăstireanu, BiblioTech – prima „bibliotecă fără cărți” din lume

JURNAL (p. 23)

Cosmin Ciotloș, Ipoteze și certitudini
Dragoș Dascălu, Avem un râu. Cum procedăm?

PRESA TIMPULUI (p. 24)

Radu Vancu, Subconștientul domnului Manolescu

 

SUPLIMENT: CONSTITUȚIA ROMÂNĂ DE LA 1866

Ioan Stanomir, 1866 sau virtuțile compromisului (p. 1)
Sorin Liviu Damean, Semnificația și importanța istorică a Constituției române de la 1866 (p. 2)
Tudor Vișan-Miu, Modelul aducerii principelul străin: Belgia (p. 2)
Ioan-Luca Vlad, Anatomia instituției Suveranului (p. 3)
INTERVIU. Radu Carp: „Constituția de la 1866 este simultan un moment de continuitate și de ruptură cu evoluția constituționalismului românesc” (pp. 4-5)
Claudiu Pădurean, Constituția din 1866, certificatul de naștere al României (p. 6)
Tudor Curtifan, Constituția din 1866, primul pas spre independență și recunoaștere internațională (p. 6)
Alexandru Muraru, Prima Constituție a statului român modern prin ochii prezentului (p. 7)
Liviu Brătescu, Constituția de la 1866 – continuarea modernizării (p. 8)

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe


Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral