Comunicare și europenizare în societatea românească

Mihai Vacariu Publicat la: 19-07-2016

În era internetului, a noii media, a integrării europene, dar și a Brexitului, semnalăm apariția unei cărți de maximă actualitate, semnată de Constantin Schifirneț: Mass-media, modernitate tendențială și europenizare în era internetului (Editura Tritonic, București, 2014).

Mass-media este o componentă fundamentală pentru buna funcționare a oricărei societăți democratice și cu atât mai mult pentru o societate aflată într-un proces de tranziție, dar și de integrare europeană, așa cum este societatea românească. Analiza mijloacelor de comunicare în masă, în corelație cu fenomene și procese ale societății românești sunt subiectele cărții profesorului Constantin Schifirneț. Mass-media au fost printre temele sale de studiu, timp de mai multe decenii. Începând din 1969, autorul a publicat lucrări despre impactul mass-media cu diverse categorii de public. Din 1968 până astăzi, a cercetat empiric teme despre mass-media, a elaborat rapoarte de cercetare, a analizat mass-media în articole și în cărți de specialitate. Menționez rapoartele de cercetare elaborate până în 1989: Cititor, carte, biblioteca publică (1989); Vârsta și cultura populară (1988); Cultura, instituții culturale și socializarea tineretului (1987); Cultură, tineret, mass-media, educație (1986); Dinamica opțiunilor culturale (1985); Nivelul de cunoștințe artistice al tinerilor (1982); Mass-media și tineretul (coautor, 1982); Comportament și opțiuni culturale ale tinerilor (1981); Interese culturale ale adolescenților liceeni (1971). După 1989, a abordat aspecte ale mass-media în contextul studiului unor teme; de pildă, în lucrarea C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale (vol. I-III, 2003-2005), a descris și analizat revistele fondate de filosoful român: Noua Revistă Română, Ideea Europeană, Revista de Filosofie, Analele de Psihologie.

În acest proces complex și dificil de tranziție către o societate funcțională, mass-media deține poate cel mai important rol, pentru că, așa cum subliniază și autorul, mass-media modelează spațiul public. Tocmai asupra acestui rol se apleacă profesorul Constantin Schifirneț, examinând diverse aspecte, precum interactivitatea dintre presa online și cititori, rolul manipulării pe forumuri, implicațiile modernității tendențiale asupra mass-media, considerând că mass-media sunt un efect al modernității, dar și mediază modernitatea, cu accent asupra studiului relației dintre mass-media și europenizarea comunității naționale. În cadrul procesului de europenizare, mass-media reprezintă, de asemenea, unul dintre canalele importante prin care cetățenii își pot face auzită vocea, iar noile schimbări determinate de mediul virtual au avut impact atât asupra mass-media, cât și în cadrul mai general al comunicării de masă.

În capitolul „Mass-media în sfera publică națională și în sfera publică europeană”, autorul analizează rolul mass-media în construcția sferei publice naționale în relație cu identitatea europeană și afirmă că europenizarea societății înseamnă europenizarea identităților, stilurilor de viață și a conduitelor sociale. Studiul are în vedere, pe de o parte, europenizarea sistemului mass-media și, pe de altă parte, mass-media ca mijloc de furnizare a informațiilor despre Uniunea Europeană și europenizarea societății românești: ,,Mass-media sunt o prezență foarte importantă în sfera publică, dar ele nu promovează valori și norme ale societății, ci încurajează cu precădere opiniile elitelor politice și nu în aceeași măsură opinia diferitelor grupuri sociale. Evenimentele din perioada post-aderare a României au arătat un deficit de democrație, iar mass-media nu sunt un element de coagulare a sferei publice integrate în sfera publică europeană. Știrile din mass-media fac referiri marginale la stilurile europene de viață” (p. 57).

În studiul „Manipularea pe forumurile ziarelor online” (pp. 87-110), autorul prezintă date din cercetarea manipulării pe forumurile din presa generalistă online. Este examinată interactivitatea dintre presa online și cititori, pentru a demonstra tendințele de manipulare exercitate de presă, precum și practica manipulării și a dezinformării folosite de comentatorii de pe forumuri. Manipularea pe forumuri se distinge prin particularități determinate de caracteristicile lor sociale și comunicaționale. Forumurile sunt căi de creare a opiniei publice. Ele sunt o alternativă la manipularea exercitată de presă. Forumurile promovează o manipulare a opiniilor, a atitudinilor și a comportamentelor de putere sau de influență din afara presei.

Deși sunt dezbateri între cititori, forumurile pot constitui un mijloc eficient de control din partea puterii politice, economice, mediatice, religioase etc. Comentatorii de pe forumuri sunt calificați în aplicarea unor tehnici de manipulare provenind din diverse structuri organizaționale (p. 110).

Profesorul Constantin Schifirneț este cunoscut publicului pentru elaborarea conceptului de modernitate tendențială. În studiile „Mass-media și modernitatea tendențială în procesul tranziției de la societatea națională la Comunitatea Europeană” (pp. 111-121), „Europenizarea imaginii instituțiilor într-o societate a modernității tendențiale” (pp. 128-145), „De la modernitate tendențială la europenizare” (pp. 285-309), autorul argumentează că, în România, modernitatea tendențială caracterizează societatea în ansamblu și „derivă din rolul mass-media în susținerea unei modernități de suprafață sau a uneia mozaicate” (p. 120), idee ilustrată prin numeroase exemple care conduc la concluzia că, în România, prin mass-media se transmit preponderent opinii, și nu informații despre evenimente naționale și europene: ,,În spațiul public, agenda o fac mass-media. Ele induc de fapt tema de discutat, chiar dacă audiența este destul de mică. Are loc o împletire organică între politic, media și comercial. Dezvoltarea tehnologiilor media ne arată limpede că media, mai ales televiziunea, nu funcționează în raport cu prioritățile publicului sau pornind de la o categorie de public. Nici o televiziune din România nu-și poate adjudeca un public anume, ci doar anumite coordonate sociologice ale acestuia. Ratingul nu vizează atât un public specializat sau specific, ci doar existența unei audiențe, indicator esențial în obținerea de publicitate. Mass-media este omniprezentă și omniscientă și creează o nouă realitate – hiperrealitate – alcătuită din conduita oamenilor și imagini ale mediilor de informare. Lumea hiperrealității este construită din simulacre – imagini cu originea în alte imagini” (p. 31).

Studiul „Europenizarea în edițiile online ale ziarelor dintr-o societate a modernității tendențiale” abordează europenizarea în edițiile online ale ziarelor, accentuând ideea că mass-media sunt modalități importante de informare despre Europa și, în același timp, pot modela comportamentul european al românilor. De asemenea, sunt puse în discuție particularitățile edițiilor online ale ziarelor românești. Trebuie reținute datele și concluziile din cercetarea autorului privind prezența europenizării în ediția online a două ziare românești, Adevărul și Cotidianul, din perioada 2-7 aprilie 2009. Din analiză rezultă că atenția cititorului depinde de tipul de ziar și de tipul de știre. Deși au avut loc evenimente importante în Europa în perioada studiată (întâlnirea G20 la Londra, Summitul NATO de la Strasbourg, Summitul UE-SUA de la Praga), în edițiile online și în cele tipărite ale celor două ziare s-a comentat scandalul legat de arestarea unui om de afaceri, dar nu a existat nici un comentariu despre evenimentele internaționale amintite. Această conduită jurnalistică este o ilustrare a modernității tendențiale caracteristică societății românești (p. 162).

În capitolul „Interacțiune și socializare în mass-media și în new media”, sociologul român prezintă relația dintre mass-media și noile media pentru a sublinia schimbările determinate de mediul virtual în comunicarea de masă. În același timp, sunt analizate procesele de interacțiune și socializare în mediul online și în mediul offline pentru a argumenta că rețelele sociale online, prin ele însele, nu pot fi numite rețele de socializare, accepțiune provenită din confuzia între social și socializare, preluându-se formula vehiculată de mass-media, o traducere greșită a conceptului social networks, care înseamnă rețele sociale, bazate pe interacțiunea dintre „prietenii” aleși pe anumite site-uri. Socializarea se referă la internalizarea normelor sociale, la învățarea regulilor, la transmiterea culturii și a organizării sociale generațiilor tinere prin diferite modalități. Relația utilizatorilor cu rețelele sociale este strâns asociată cu deprinderile și conduitele formate în socializarea din mediul offline (p. 251).

Un capitol special este alocat contribuției cunoscutului sociolog Manuel Castells asupra mass-media și a societății informaționale, analiza constituind primul studiu elaborat despre teoriile și conceptele propuse de celebrul sociolog spaniol. Autorul continuă analiza unor subiecte de actualitate, îndreptându-și atenția asupra investigării responsabilității sociale corporatiste din societatea românească în relație directă cu procesul de europenizare.

Numeroase subiecte, idei și teze de maximă actualitate sunt analizate și dezbătute de-a lungul întregului volum. Unele concluzii cu totul surprinzătoare îndeamnă la reflecție, mai ales că nu sunt doar concepte abstracte, ci sunt vizate aspecte care influențează în mod direct viața noastră cotidiană. Studiind realitățile românești, sociologul Constantin Schifirneț constată că modelarea spațiului public de către mass-media se află într-o corelație directă cu nivelul de dezvoltare economică și socială, cu sistemul de valori și tradiții. Lucruri pe care unii dintre noi le intuiau doar sunt afirmate cu tărie și argumentate prin analize riguroase, cum ar fi faptul că ,,mass-media aparțin unor grupuri social-economice orientate de interese și scopuri, adaptate la mediul social și economic”, iar diversificarea mass-media conduce, în fond, la afirmarea opiniei publice în spațiul public (p. 19). O societate se modernizează și evoluează către o conduită democratică datorită sferei publice, mass-media deținând un rol important pentru susținerea unor grupuri purtătoare de modernitate (p. 110).

Îndelungatul, dificilul și complexul proces de europenizare din România a fost fără îndoială susținut de mass-media, în special într-o societate în care modernizarea nu a fost generată unei economii capitaliste sănătoase, concurențiale, ci unei construcții politice și instituționale (p. 285).

Pentru analiza mass-media de dinainte de 1989, autorul a considerat importantă includerea în volumul de față, în „Anexă”, a capitolului „Cultura tradițională – cultura mass-media” din cartea Generație și cultură, apărută în 1985. Nu în mod surprinzător, multe dintre analizele prezentate în acest studiu sunt de maximă actualitate. Subliniind faptul că lectura nu a putut rezista televizorului, Constantin Schifirneț afirmă: ,,astăzi, se citește altfel decât înainte de apariția televizorului” (p. 309). Spre deosebire de televiziune, cartea reprezintă expresia ,,culturii personale”, putând fi citită în orice condiții de timp și spațiu, satisfăcând mai bine nevoile spirituale personale și contribuind în același timp la cunoașterea de sine și la depășirea sentimentului de izolare. Sunt prezentate concluzii interesante ale unor sondaje de opinie din acea vreme, din care reiese evident faptul că, în acel context, cartea și lectura aveau un rol extrem de important. Astfel, 60% dintre tineri afirmau că mijlocul de influență cel mai mare îl are cartea și abia apoi televiziunea (37%), cinematograful (25%) și radioul (19%), autorul susținând că informarea prin mass-media ,,trebuie în mod obligatoriu secundată de lectură” (p. 315). Pe de altă parte, mass-media au permis creșterea audienței artelor tradiționale, funcționând atât ca agent de difuzare, cât și ca agent creator, autorul identificând în final o tipologie culturală prin analiza asocierilor dintre diversele tipuri de emisiuni și publicul tânăr.

În era internetului, un studiu similar ar conduce cu siguranță la obținerea de date și concluzii la fel de interesante.

 

Constantin Schifirneț, profesor universitar la Facultatea de Comunicare și Relații Publice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București, este autorul a numeroase lucrări, dintre care amintim: Mass-media, modernitate tendențială și europenizare în era internetului (2014), Românii cum au fost și cum sunt (2013), Filosofia românească în spațiul public. Modernitate și europenizare (2012), Europenizarea societății românești și mass-media (coordonator și autor, 2011), Sociologie românească modernă (2009), Formele fără fond, un brand românesc (2007), C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale, vol. I-III (2003-2005), Geneza modernă a ideii naționale (2001), Educația adulților în schimbare (1997).

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe