Caroline François: „Memoria Holocaustului și a persoanelor dispărute trebuie să fie transmisă generațiilor viitoare”

Raluca Vârlan Publicat la: 28-07-2016

Caroline François este responsabilă de expoziții itinerante în cadrul Mémorial de la Shoah din Paris. Prezentă la Iași cu ocazia evenimentelor care au marcat 75 de ani de la Pogrom și invitată specială a vernisajului expoziției Benjamin Fondane: Iași-Paris-Auschwitz, Caroline François a prezentat rolul instituției pe care o reprezintă, insistând asupra parteneriatelor cu diverse instituții din Europa.

 

Prima mea întrebare se referă la rolul jucat de Mémorial de la Shoah. Vă propun așadar, pentru început, să îmi indicați cele mai importante momente din istoria instituției pe care o reprezentați, precum și modul în care funcția acesteia a evoluat de-a lungul timpului.

Mémorial de la Shoah a fost înființat în 2005, prin fuzionarea a două instituții: Centrul de Documentare Contemporană Evreiască, fondat în clandestinitate de Isaac Schneersohn în 1943, cu Memorialul Martirului Evreu Necunoscut, inaugurat în 1956. Aceste două instituții aveau scopul de a salva de la distrugere fondurile arhivistice de la Vichy și ale ocupanților naziști și de a construi un mormânt pentru victimele Holocaustului. Pe data de 27 ianuarie 2005 este inaugurat Mémorial de la Shoah, având drept misiune continuarea operei întreprinse de Centrul de Documentare Contemporană Evreiască și Memorialul Martirului Evreu Necunoscut și deschiderea activităților (expoziții, formări, ateliere și vizite pedagogice pentru elevi, călătorii de studiu) spre publicul larg.

Deschiderea Memorialului spre spațiul european este evidentă, în special grație numeroaselor expoziții itinerante. Este cazul expoziției despre Benjamin Fondane, prezentată la Iași. Care este parcursul de concepere și prezentare a acestei expoziții?

Expoziția Benjamin Fondane. Poet, eseist, cineast și filozof. Iași-Paris-Auschwitz, 1898-1944 a fost concepută de Mémorial de la Shoah în toamna anului 2009, în parteneriat cu Societatea de Studii „Benjamin Fondane”, care a asigurat curatorierea. Expoziția avea drept scop să prezinte multiplele fațete ale acestui autor evreu român, instalat la Paris în anii ’30, unde va fi în cele din urmă arestat, în martie 1944. Expoziția a cunoscut un adevărat succes cu ocazia prezentării în cadrul Mémorial de la Shoah și a permis vizitatorilor, prin personalitatea lui Benjamin Fondane, să descopere un adevărat mediu cultural, precum și artiști care au construit renumele Parisului intelectual din perioada interbelică. Aceste două elemente ne-au determinat să realizăm o versiune itinerantă a expoziției pentru ca aceasta să circule în școli, iar elevii să poată descoperi opera și scrierile acestuia.

Prin ce vi se pare reprezentativă personalitatea lui Fondane pentru ideea de memorie în spațiul francez și în cel român?

Parcursul lui Benjamin Fondane aparține istoriei universale, un autor român exilat în Franța fugind de antisemitism, care denunță în textele sale creșterea pericolelor în anii ’30, fascismul și nazismul, și care crede că și-a găsit în Paris țara de exil. Ocupația germană a Franței începând cu luna iunie 1940 și instaurarea legilor rasiale de Guvernul de la Vichy nu îi vor lăsa nici timpul, nici oportunitatea să transmită generațiilor viitoare valorile sale, dragostea pentru literatură și umanismul. Această expoziție este un mijloc de a umple acest gol, amintind imensitatea operei sale.

Activitatea Memorialului presupune o importantă latură pedagogică, acordând atenție formării publicului tânăr. Ați putea să definiți axele principale ale acestui demers ce are drept scop familiarizarea tinerilor cu ideea de memorie?

Mémorial de la Shoah a întreprins, într-adevăr, o muncă de educare a publicului asupra istoriei Holocaustului și acțiuni îndreptate împotriva rasismului și antisemitismului adresate publicului școlar. Serviciile noastre pedagogice funcționează în cadrul instituției sau se deplasează în școli pentru a realiza ateliere cu elevii pe teme diverse legate de istoria Holocaustului și genocidele secolului XX.

Ați fost prezentă la Iași pentru vernisajul expoziției despre Benjamin Fondane, în cadrul ceremoniilor care au marcat 75 de ani de la Pogromul de la Iași. Care este, din punctul dumneavoastră de vedere, rolul acestor evenimente legate de memorie în construirea și funcționarea pe termen lung a unei comunități?

De mai mulți ani, Mémorial de la Shoah este prezent cu ocazia comemorărilor în Franța și Europa pentru a susține și a-și aduce expertiza în folosul inițiativelor locale. Parteneriatul nostru cu România este unul vechi și dinamic, după cum o arată prezența noastră aici, alături de Institutul Francez din Iași, orașul natal al lui Benjamin Fondane. Memoria Holocaustului și a persoanelor dispărute trebuie să fie transmisă generațiilor viitoare, care vor transmite la rândul lor acest mesaj, căci martorii nu vor mai fi în curând printre noi, așa cum s-a întâmplat recent cu Elie Wiesel.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe


Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral