Festivalul de Film Istoric Râșnov – o Revoluție prin Evoluție

Andrei Giurgia Publicat la: 01-09-2016

Îl putem numi „festivalul filmelor deștepte”. Îl putem caracteriza prin atmosfera degajată și invitații carismatici. Ceea ce ne rămâne în minte, înainte de toate, este chiar tema ediției din acest an: (R)Evolution. Au fost 10 zile în care orașul Cetății Râșnov a primit o forfotă „istorică”, pe măsura invitaților din program, a concertelor în aer liber și a filmelor difuzate și dezbătute. Aerul nopților de munte a făcut numai bine și a fost de bun augur discuțiilor târzii dintre lectori și studenții Școlii de Vară; imediat ce se terminau dezbaterile și filmele, după o pauză cu pâine aburită de casă, se scoteau din cuptor și ideile care păreau că ar putea salva lumea chiar de la poalele Cetății Râșnov. Nu întâmplător, sloganul festivalului este: „Ca să înțelegi ce ți se întâmplă”.

 

Cocktail-uri culturale aprinse la FFIR 2016

Cocktail-urile culturale aprinse au fost la ordinea programului, tocmai pentru că există destui oameni importanți ai lumii contemporane care n-au învățat din greșelile trecutului. Și atunci, trecutul a fost luat la întrebări, despicat în patru și repus pe rug. Centrul istoric al Râșnovului a fost transformat în scenă pentru festival și pentru marile replici din filme istorice alese cu trecere prin firul roșu al (r)evoluției.  Printre filmele istorice de ficțiune au fost difuzate și documentare care parcă ne-ar părea mai degrabă că iau locul ficțiunii. Subiectele documentarelor istorice legate de (r)evoluție de obicei dor atât de tare, încât atunci când doar ecranul vorbește, prin întunericul sălii de cinema se aude doar câte un oftat chinuit. Documentarul Iarnă fierbinte: Lupta Ucrainei pentru libertate, produs de Netflix și regizat de Evgheny Afineevsky, prezintă evenimentele din Ucraina anilor 2013-2014, când demonstrațiile pașnice au degenerat într-o violentă chemare la revoluție, care a avut ca punct final înlăturarea președintelui Viktor Ianukovici.  În aceeași notă dureroasă, produsă de unele evenimente istorice, au fost prezentate filmele Ciocănitoarea rusească și Voci din Cernobîl, ambele având ca temă violentul destin al populației de acolo, care după noaptea de 26 aprilie 1986 n-a mai fost niciodată la fel.

Un film de ficțiune care se înscrie în linia cocktail-urilor culturale de la FFIR este Danton, în regia lui Andrzej Wajda. Cu Gerard Depardieu și Wojciech Pszoniak în rolurile principale, filmul prezintă istoria unui 1793 în care Danton se întâlnește cu Robespierre, într-un Paris devastat de foamete. Filmul reprezintă un moment de referință din filmografia lui Wajda. Tot din registrul marilor întâlniri, amintesc filmul documentar Războiul regelui, în regia lui Trevor Poots, produs de John Florescu. Documentarul spune una dintre marile nespuse ale celui de-al Doilea Război Mondial, dezvăluită de Regele Mihai I al României: „Am luat trenul spre Berlin să vedem ce ar fi rezervat cealaltă cale și am avut un prânz cu Hitler. Nu a fost deloc o întâlnire plăcută”. Am avut parte de o poveste cu intrigi, cu spioni aristocratici, șantaj, dar și curaj al unui tânăr rege care a îndrăznit atunci când trebuia. Un documentar care a stârnit controverse în sală și discuții în pauze este cel regizat de Radu Gabrea, despre personalitatea politică a Anei Pauker. Eventuala idee despre „o Ana Pauker bună”, pe care ar fi transmis-o tinerilor, i-a deranjat pe cei trecuți prin focurile anilor de comunism. În schimb, documentarul despre Nadia Comăneci (Nadia Comăneci, gimnasta și dictatorul) a făcut un excelent serviciu celor care cunoșteau prea puține despre Nadia. Dar nu numai, pentru că documentarul a oferit informații în premieră și interesante chiar și celor care credeau că știu totul despre marea gimnastă a României. „În ziua în care s-au deschis Jocurile Olimpice, a fost un documentar dedicat Nadiei Comăneci. Am aflat și chiar mi-am reamintit ce s-a întâmplat în 1976. Olimpiada de la Montreal a fost deschisă de regina Angliei, ceea ce mi se pare firesc, deoarece Canada aparține tot Marii Britanii, cel puțin istoric-teoretic. Am trăit cu foarte mare intensitate momentele de atunci. Nu știam foarte multe lucruri despre fuga Nadiei și mai ales că ea s-a produs foarte aproape de revoluție. Chiar pe 1 decembrie ea dădea o declarație fericită că a ajuns în America”, a subliniat Irina-Margareta Nistor, critic de film și consultantul cinematografic al festivalului.

M-a numit Malala este filmul care te invită să cauți imediat și cartea care spune povestea tinerei femei pakistaneze care a luptat pentru dreptul la educație al femeilor din regiunea în care s-a născut. Documentarul prezintă și felul în care Malala Yousafzai a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2014, dar și cadrul familial în care s-a născut și a crescut.

Producții noi, Freddie Mercury și concerte

FFIR 2016 a adus în program și producții foarte noi, căutate și vizionate, așa cum este și În inima mării. Excepționalul film al lui Ron Howard este povestea naufragiului navei Essex, care a inspirat și faimosul roman Moby Dick al lui Herman Melville (1851). Acțiunea este redată de un stil regizoral grandios, cu efecte speciale uimitoare, în care posibilitățile umane de supraviețuire ajung la un nivel net superior imaginației noastre. Despre un alt personaj care a marcat generații și care încă supune imaginația noastră unui exercițiu muzical extraordinar este vorba în The Great Pretender. Documentarul îl aduce în scenă pe Freddie Mercury, cu secvențe din arhiva și din colecția artistului, precum și din interviurile și concertele avute de-a lungul timpului.

Între 29 iulie și 7 august, nu numai filmele au făcut istorie la Râșnov, ci și concertele cu Ovidiu Lipan Țăndărică & Friends, Saltus Hungaricus, Dan Byron și Luiza Zan, Vali Răcilă ș.a. Școala de Vară Astra i-a avut ca invitați pentru dezbateri pe E.S. Hans Klemm (Ambasadorul Statelor Unite), Sergiu Celac (Ambasador), Liviu Tofan (Institutul Român pentru Istorie Recentă), Theodor Paleologu (eseist și diplomat), Georgeta Filitti (istoric), Vivi Drăgan Vasile (director de imagine), Irina-Margareta Nistor (critic de film), Sever Voinescu (jurnalist, diplomat), E.S. Paul Brummel (Ambasadorul Marii Britanii) ș.a. „Noi ne-am propus ca în fiecare an să revoluționăm puțin mintea oamenilor, dar și a publicului care participă la festivalul de la Râșnov. Tema de anul acesta, (R)Evoluție, a încercat să lămurească dacă anumite momente din istoria recentă sau mai îndepărtată au însemnat într-adevăr o revoluție pentru societățile respective sau pentru omenire. Dacă reușim să înțelegem puțin mai mult care au fost urmările acestor evenimente, s-ar putea și pentru noi să fie o evoluție în gândire. Spiritul revoluționar din noi să-l folosim poate într-un mod mai eficient și poate chiar să facem diferențe. Pentru anul viitor ne gândim deja la două teme pe care sigur nu le vom rata: 100 de ani de la Revoluția bolșevică și o a doua temă care este cumva specifică Transilvaniei – 500 de ani de Luther. Biserica Evanghelică din România va fi foarte implicată anul viitor în evenimente care să marcheze acest moment”, a adăugat Mihai Dragomir, coordonatorul festivalului.

Relevanța ediției din 2016 a Festivalului de Film Istoric Râșnov stă în faptul că, din nou, natural și direct, istoria a unit oameni și idei. Ca într-un depozit pentru viitor, ideile s-au adunat, atmosfera a creat legături, iar festivalul a mai crescut cu un (r)evoluționar.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe