Moartea unei regine

Bedros Horasangian Publicat la: 01-09-2016

Nu știm nici azi dacă Monarhia salvează România, cum un milion de oameni strigau pe străzile Bucureștilor, la cea mai mare manifestație publică înregistrată în favoarea Regelui Mihai I și a Reginei Ana, dar știm bine că tot ceea ce a făcut Casa Regală a României după 1989 a fost în folosul României.

Fie că suntem monarhiști sau republicani, nu contează. Familia Regală s-a comportat exemplar și a adus beneficii imense unei Românii care-și caută drumul propriu în lumea de azi. Și acum, în aceste zile, a murit Regina Ana de Bourbon-Parma, soția Regelui Mihai I al României. Avea 92 de ani și era suferindă. Bunul Dumnezeu s-a îndurat s-o săvârșească din această viață pe această femeie care a îndurat multe. Detaliile intrinseci, îndeobște, ale unei vieți asumate exemplar sunt cunoscute. Și spun foarte multe despre o regină fără regat și despre destinul ei de soție a unui rege exilat.

După abdicarea Regelui Mihai I, în 31 decembrie 1947, la presiunea autorităților sovietice de ocupație, România a devenit republică. Și așa a rămas de atunci. Tânjelile unui pumn de monarhiști loiali Coroanei României și Casei Regale nu au găsit nici susținere politică, nici sprijin popular, în aşa fel încât, printr-o abilă mișcare, asumată politic – cum s-a întîmplat în Spania, de exemplu –, România să revină la vechiul ei statut de Monarhie Constituțională. Nu s-a dorit, nu s-a putut. Regina Ana a fost mereu lângă Regele Mihai I. Iar Casa Regală, în tot ceea ce a întreprins după 1989, a fost în favoarea și în beneficiul României. Nu intrăm în detaliile vieții Familiei Regale, vrem să accentuăm însă rolul jucat, poate nu îndeajuns cunoscut, în campania de promovare a României în demersurile întreprinse pentru acceptarea ei în NATO și UE. Un efort imens, susținut și instituțional, în contextul în care bunele auspicii şi contactele dintre Casele Regale europene au netezit drumul nostru european. Regele Mihai I, Regina Ana, Principesa Margareta și Principele Radu, precum și ceilalți membri ai Casei Regale a României au avut un rol mult mai important decât se știe. Regele Mihai I și Regina Ana a României au lucrat efectiv pentru binele „Țărei și Neamului“, cum se formulau cândva astfel de opțiuni.

Casa Regală a României, prin toți membrii ei, din trecut și până astăzi, a avut un aport de netăgăduit la a pune România pe harta lumii, to put the country on the map, ceea ce nu e puțin lucru. Comunismul instalat în România între 1945 și 1989 a lăsat urme adânci. Propaganda comunistă a lucrat din plin la falsificarea istoriei și, mai mult, a urmărit pas cu pas existența și activitățile Familiei Regale din exil. O existență asumată cu demnitate, o viață privată și publică de toată lauda. Poate nu știm încă bine tot ce au făcut Regele Mihai I și Regina Ana în anii de exil. Nu doar pentru propriii copii, ci și pentru cel mai drag dintre ei, România. Istoria politică a exilului românesc, în toate detaliile ei din deceniile de dinainte de 1989, încă nu este scrisă. Știm câte ceva despre activitatea susținută de niște posturi de radio americane, care au întreținut o anume stare și care au contribuit la prezentarea adevărului dincolo de minciunile pe bandă rulantă ale propagandei comuniste. Dar despre ceea ce s-a întâmplat cu adevărat la Versoix, ca și între comunitățile românești și liderii politici neaserviți regimului comunist de la București, încă nu s-a spus totul. Regina Ana, care a murit luni, 1 august, a intrat în conştiinţa neamului românesc. Faptul că va fi înmormântată la Curtea de Argeș, pe pământ românesc, este încă o dovadă a atașamentului ei față de un neam din care a făcut parte. Nu prin sânge, ci prin propria opţiune. Nu a fost simplu, nici uşor, iar pentru căsătoria cu un ortodox, Vaticanul a exclus-o din Biserica Catolică. A fost, în cele din urmă, reprimită.

Regina Ana şi-a respectat jurămintele față de un popor din care a făcut parte, poporul român. Nu altfel au făcut ceilalți regi ai României. Anul 1918 a reprezentat un moment de grație în istoria României, iar înfăptuirea României Mari s-a datorat și abilelor mișcări politico-diplomatice, nu doar  eroismului și sacrificiului ostașilor români. Regina Ana se alătură șirului de mari regine pe care istoria României moderne le consemnează. Regina Elisabeta, Regina Maria, Regina Elena și Regina Ana, fiecare în felul ei, împreună cu regii de care au fost, mai mult sau mai puțin, alături, au avut un aport important în edificarea României moderne. Moartea Reginei Ana de Bourbon-Parma, Regina Ana a României, închide o pagină de istorie tumultuoasă, am putea spune. Și deschide o alta, centrată pe modul în care viitorul monarhiei, în România, ar putea decide, într-un fel sau altul, viitorul nostru. De români depinde ce vrem să facem, de noi depinde unde vrem să ne poziționăm în această lume.

Dumnezeu s-o ierte pe Regina Ana a României!

 

Text publicat iniţial în Observator cultural (http://www.observatorcultural.ro/articol/moartea-unei-regine).

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe