Nr. 209 / august 2016

EDITORIAL (p. 1)

Daniel Șandru, Memoria Reginei Ana şi fractura logică a minţii colective

ACTUALITATE (pp. 2-3)

Oana Pop, Peisaje sonore montane la Smida Jazz Festival

Andrei Giurgia, Festivalul de Film Istoric Râşnov – o Revoluţie prin Evoluţie

FOCUS (p. 4)

Andrei C. Șerban, Biografii de hârtie

Ioan Șerbu, Divorced... with children

ANCHETĂ: Poezia generaţiei ’90. Extinderea domeniului luptei (p. 5)

O. Nimigean, Scufundarea în apnee

Teodora Coman, Poezia ca formă de protectorat

FILOSOFIE: Bucharest-Princeton Seminar in Early Modern Philosophy (pp. 6-7)

Dana Jalobeanu, Cum se construieşte o instituţie sau 16 ani de Bucharest‑Princeton in Early Modern Philosophy

Irina Georgescu, Dialogul Bucharest-Princeton, la Alba Iulia

Vlad Alexandrescu, Un Colegiu invizibil la Alba Iulia

Doina Hendre Biro, Eveniment academic la „Batthyaneum”

RECONSTITUIRI (p. 8)

Mihaela Mocanu, Un fel de a face publicistică

OPINII (p. 9)

Alexandru Anca, Nu venim din latină?

POEZIE (pp. 10-11)

Octavian Perpelea, Poeme

Emil‑Iulian Sude, Poeme

Emil Brumaru, Îngerii și lucrările lor

INTERVIU (pp. 12-13)

Vasile Ernu: „Generaţia studenţiei mele, a anilor ’90, a devenit astăzi cinică și depresivă, pentru că visele ei i s‑au întors împotrivă”

CRONICI (pp. 14-16)

Claudiu Komartin, 2000-2016. O recapitulare

Maria Bilașevschi, Redefiniri ale peisajului urban

Oana Maria Nicuță, Straturi emoţionale urbane

Romeo Aurelian Ilie, Ce mai face Arta? Cum care artă? Arta Popescu

Angelo Mitchievici, Francofonia rusă

Dana Țabrea, România, ţara cu numărul cel mai mare de festivaluri...

JURNAL (p. 17)

Simona Preda, Nu putem evada din istoria noastră

Roxana Patraș, Scrisoarea IV: Dematerializare  

ANALIZĂ (p. 18)

Lucian Dîrdală, Generozitatea politicului

Bogdan Călinescu, Islamul şi burkini, Papa şi terorismul, islamul şi şcoala auto

LABIRINT (p. 19)

Stelian Dumistrăcel, Boii şi carul

Ștefan Lemny, O uşă deschisă spre viaţa femeii în secolul al XIX-lea

VITRALIU (p. 20)

Mioara Anton, Câmpuri minate

Teodora Manea, Ideologia transportului

EXCLUSIV (p. 21)

Adina Scutelnicu, Gheorghe Zărnescu, Căutătorul

ESEU (p. 22)

Dan Pavel, Cel de‑al treilea reflux al democratizării

Lavinia Maria Pruteanu, O fi casa chiar de piatră?

CRONICI (p. 23)

Cosmin Ciotloș, Der liebe Gott steckt im Detail

Dragoș Dascălu, Strategia Naţională a Locuirii (1)

PRESA TIMPULUI (p. 24)

Radu Vancu, Un exerciţiu de arheologie a viitorului

 

SUPLIMENT: REGINA ANA A ROMÂNIEI (IN MEMORIAM)

Ioan Stanomir, Regina Ana şi modestia demnităţii (p. 1)

Andrei Muraru, A plecat o regină fericită: „Dumnezeu mi‑a dat omul vieţii mele! Lumea aceasta nu îmi e datoare cu nimic!” (p. 2)

Cristian Teodorescu, Coroana Reginei şi istoria falsificată (p. 2)

Alexandru Muraru, Ana a României, acasă pentru totdeauna (p. 3)

Casa Regală a României, Regina Ana a României, 92 de fapte în 92 de ani (pp. 4-5)

Rodica Culcer, Regina Ana şi aristocraţia discreţiei (p. 6)

Lucian Dîrdală, Regina unei Românii care n‑a existat (p. 6)

Adelina Rădulescu, Puterea Regelui (p. 7)

Nora Iuga, Încrederea nu are nevoie de ochi (p. 7)

Răzvan Voncu, Uniţi în durere (p. 7)

Bedros Horasangian, Moartea unei regine (p. 8)

Claudiu Pădurean, Ana, Regina‑Soldat a României: „Ştiam să demontez şi să montez la loc o maşină” (p. 8)

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe


Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral