„Oamenii Timpului” 2016

Daniel Șandru Publicat la: 19-12-2016

Campania „Oamenii Timpului”, gândită și implementată în jurul revistei de cultură contemporană Timpul, a ajuns, după doar două ediții, la formula maximală pe care o puteam realiza rămânând fideli misiunii și valorilor acesteia.

În momentul în care cei mai mulți dintre dumneavoastră citesc aceste rânduri va fi avut loc Gala în cadrul căreia au fost premiați cei 10 câștigători ai Trofeelor și se vor fi acordat premiile speciale. Pentru al doilea an la rând, am putut pătrunde în casele multor oameni prin intermediul transmisiei în direct asigurate de Realitatea TV și, în premieră, a transmisiunii în direct la Radio România Cultural și Radio România Iași. Radio France Internationale a realizat un maraton de interviuri transmis de la Iași în siajul Galei „Oamenii Timpului”. Foarte mulți parteneri media naționali și locali, din centrele de monitorizare, au difuzat mesajul poate celei mai importante competiții destinate valorilor culturale și sociale de la noi. Un număr impresionant de nominalizați și susținători ai acestora au venit la Iași special pentru a asista la Gală. Nu este locul în această pagină pentru un bilanț, dar merită punctate aceste lucruri, deoarece ele dau o imagine concretă a dimensiunilor și interesului pe care proiectul nostru, care a debutat în 2013, le-a atins.

Dincolo de nominalizați și câștigătorii trofeelor și a premiilor speciale care semnifică esența punctului culminant al Campaniei, Gala „Oamenii Timpului” 2016 a reprezentat nu doar extinderea „bazinului” din care s-a făcut selecția proiectelor și personalităților care își desfășoară activitatea în 10 domenii esențiale ale vieții culturale, sociale și economice de la noi (Literatură, Arte, Educație și cercetare, Societate civilă, Diplomație publică, Memorie și istorie, Jurnalism, Tinere valori, Sănătate și Antreprenoriat), ci și extinderea reală în mijlocul comunităților din România. Se cuvine să îmi exprim recunoștința, în primul rând, față de managerii regionali care au acceptat să devină membri ai echipei noastre extinse, cei care au făcut posibile Turneul Național Raluca Ştirbăț sub egida „Oamenilor Timpului”, dar și Colocviile „Oamenii Timpului”. Prin implicarea acestora am reușit să facem cunoscut proiectul nostru în Constanța, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca, București, Piatra Neamț și Suceava.

La fel ca la precedentele ediții, scopul acestei Campanii rămâne acela de a descoperi oameni de valoare în comunitățile în care activează, care fac lucrurile să meargă înainte, în cele zece domenii amintite. Nu înseamnă că ignorăm proiectele care au o anvergură mult mai mare decât o permite spațiul prezentului întrucât, pe lângă cele zece premii de la cele zece categorii, în fiecare an acordăm premii speciale. Avem în vedere atât proiecte, cât și personalități și credem că această competiție, extinsă la nivel național, va putea creiona repere pentru societatea românească.

Am crezut și credem că este momentul, mai cu seamă pentru că ne aflăm în preajma împlinirii a 100 de ani de la formarea statului român modern, apariției unui demers care să implice, pe de o parte, așa cum spune și sloganul campaniei, preluarea trecutului, premierea prezentului și pregătirea viitorului. În spate există o simbolistică întreagă legată de revista Timpul, care ne-a determinat să plasăm în prezent valori ce recuperează trecutul, dar care pregătesc într-un fel și viitorul.

Reiau la final aceeași speranță exprimată deja în cadrul unui interviu: m-aș bucura ca peste 20 de ani Campania „Oamenii Timpului” să fie consolidată, să existe o comunitate de prestigiu „Oamenii Timpului”.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe


Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral