TIMPUL anului 2016

George Bondor Publicat la: 20-12-2016

2016 a fost un an plin pentru revista Timpul. Am marcat împlinirea a 140 de ani de la înființarea ziarului Timpul, a cărui istorie o preluăm, laolaltă cu spiritul critic, principalul vector al acestei publicații, imprimat în trecut de câteva nume grele ale culturii române: Eminescu, Caragiale, Slavici, Maiorescu.

 

În an aniversar, revista Timpul a sărbătorit alături de multe festivaluri culturale din toată țara: Astra Film Festival, Festivalul de Film Istoric Râșnov, Folkever, FITPTI, Festivalul de Teatru „Birlic” de la Fălticeni, Poets in Transylvania și altele. La acestea se adaugă seria dezbaterilor de idei realizate în parteneriat cu Institutul Francez Iași și cu Institutul Cultural Român, care au supus discuției, cu invitați pe măsură, teme actuale ale culturii și ale societății românești: Demnitate versus libertate de exprimare. Controverse legislative recente (martie), Timp și istorie în publicistica românească (martie), Dileme economice. O criză în căutarea unui autor (aprilie), Religia în spațiul public (mai), Ce înseamnă a gândi altfel? (iunie), „La ce bun poeții în vremuri sărace?” (septembrie), Scena artei contemporane și condiția artistului (octombrie), Poveștile și viața. Scenarii terapeutice la purtător (noiembrie). Întâlnirea cu publicul tânăr a avut și menirea de a identifica tinere talente care să poată debuta în revista noastră.

Notorietatea actuală a revistei este probată, desigur, prin pleiada numelor sonore care colaborează constant sau periodic. Revista își păstrează periodicitatea anunțată (apariții lunare), cu diferite prilejuri apărând și câte un supliment, iar cu ocazii speciale apărând numere festive. Distribuția ediției print se realizează în toată țara prin rețelele Inmedio, Librăriile Humanitas, Cărturești și Librarium. La acestea se adaugă ediția online (www.revistatimpul.ro), actualizată frecvent și beneficiind de un număr mare de cititori. Versiunea online cuprinde și o rețea de bloguri, precum și rubrici care apar doar pe site, cum este „Cartea săptămânii”, în care promovăm printr-o cronică, în fiecare zi de luni, o lucrare recentă reprezentativă.

Structura revistei reflectă, și ea, un raport just între secțiunile sau rubricile fixe și propunerile venite din partea celor care doresc să ne devină colaboratori. Prin toate acestea, Timpul a devenit o revistă complexă. Paginile ei dovedesc un echilibru între prezentarea actualității culturale și reflecția liberă de falsul imperativ al noutății. În paginile revistei, observația obiectivă și reflecția critică se întâlnesc în cel mai firesc mod cu putință. Scrisă într-un ritm alert, dar cu idee și argumente, Timpul exprimă o diversitate care, deloc întâmplător, este perfect unitară. Își găsesc loc evenimentele culturale și analizele politice, literatura și critica literară, cronica de film și cea de teatru, filosofia și reflecția economică, istoria și cronicile de arte vizuale.

Deloc întâmplător, în acest an aniversar, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a conferit revistei Timpul Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, categoria F „Promovarea culturii”. Pentru echipa redacțională, onoranta distincție acordată de Președinția României reprezintă o recunoaștere explicită a faptului că programul nostru editorial și direcția în care a mers revista în această perioadă reprezintă o reușită incontestabilă. Moștenind spiritul critic pe care l-a cultivat în decursul istoriei sale, Timpul de astăzi îl dublează printr-o politică de promovare a adevăratelor valori și de analiză echidistantă a lumii de azi. Am putea astfel spune că revista își ia drept ghid editorial bunul simț critic. Un spirit critic deloc tocit de întâlnirea cu bunul-simț, ci dimpotrivă, orientat către dialog constructiv, spirit civic, o bună înțelegere a treburilor publice, un „da” spus proiectelor semnificative și oamenilor care le susțin, indiferent de orientarea lor ideologică ori de simpatiile politice. Reconstrucția sferei publice românești poate avea loc doar dacă depășim falsul centralism administrativ și cultural, dacă identificăm oazele de excelență din toate ariile culturii contemporane, dacă învățăm să dialogăm civilizat, dincolo de opțiunile ideologice și de ideile care sunt la modă și, nu în ultimul rând, dacă înțelegem ce anume din prezent poate fi valoros pentru ziua de mâine.

La final de an, se cuvine să le mulțumim membrilor echipei redacționale, care fac adevărate minuni, tuturor colaboratorilor și editorilor coordonatori și, nu în ultimul rând, publicului cititor, fără a cărui prezență nimic din ceea ce facem nu ar avea sens.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe


Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral