Retrospectiva culturală a sfârșitului de an

Andrei Giurgia Publicat la: 20-12-2016

Evenimentele culturale de la sfârșitul acestui an au fost pline de vervă și culoare. Vorbim despre evenimente care se pot impune ca exemple de bune practici culturale autohtone.

 

FILIT 2016: seri dedicate excelenței literare franceze contemporane

La Iași, la final de 2016, între 26 și 30 octombrie, am avut Festivalul Internațional de Literatură și Traducere (FILIT). A fost cea de-a patra ediție, care s-a dovedit a fi și o demonstrație de tenacitate, având în vedere problemele de ordin politic care au afectat desfășurarea festivalului. În prima zi de FILIT a ajuns la Iași expoziția „100 ani de Dada – Tristan Tzara ilustrat de Picasso, Matisse, Arp și Masson”, care a fost vernisată de Thomas Emmerling și prof. Atena Simionescu. Expoziția este construită în jurul ilustrațiilor grafice originale ale lui Tristan Tzara. Așa cum a menționat și Dan Lungu, directorul FILIT, chiar înainte de expoziție, FILIT-ul s-a ținut nu numai de surprize literare, pentru că, după ce în 2014 a adus o serie de gravuri Rembrandt la Iași, acum vine cu Picasso, Matisse, Arp și Masson. A fost, într-adevăr, un cadou pentru ieșeni și nu numai.

Tot în cadrul FILIT, s-a mai inaugurat un punct muzeal. De această dată la Târgu-Frumos, iar locul poartă numele de „G. Ibrăileanu”. În aceste vremuri, inaugurarea punctelor muzeale sau chiar a muzeelor pare că ține de domeniului imposibilului. Însă ceea ce face Dan Lungu, alături de echipa sa, la MNLR Iași se pare că ține doar de domeniul prezentului și al eficienței în interesul vitalității istoriei literare și a contemporaneității literare.

Liceenii s-au bucurat și în acest an de dialoguri cu scriitorii invitați. Astfel, elevii din grupurile Logos și Alecart, alături de alți elevi de la liceele ieșene au dialogat cu scriitorii despre cărțile citite. Printre invitații care au venit în fața pasionaților tineri au fost: Alex Tocilescu, Iulian Tănase, Radu Paraschivescu, Veronica Niculescu, Florin Iaru, Cristian Teodorescu, Paul Cernat, Dora Pavel, Doina Jela, Angelo Mitchievici, Adela Greceanu, Dan C. Mihăilescu, Cristina Hermeziu ș.a. Discuțiile s-au lăsat cu întrebări și cu răspunsuri, însă mi se pare că de fiecare dată cea mai importantă parte este cea care ține de întrebările retorice cu care elevii pleacă acasă. Mai este o parte, despre care unii uită să amintească: întrebările cu care rămân scriitorii după ce pleacă de la întâlnirile cu elevii, cu cei care pun mâna pe cărțile lor, cei cu o altfel de experiență de viață, dar și cu o altă viziune asupra comunicării prin literatură.

Cea mai așteptată seară a fost „Seara FILIT”, care a avut loc în Sala Mare a Teatrului Național „V. Alecsandri” din Iași și care i-a avut în centru pe scriitorii francezi Jean Rouaud (laureat al Premiului Goncourt) și Nicolas Cavaillès (Premiul Goncourt pentru nuvelă). Seara a fost prezentată de jurnalistul Cătălin Sava, iar dialogul cu invitații a fost moderat de către Pascal Jourdana. De menționat este faptul că înainte de dialogul serii autoritățile publice locale au promis că FILIT nu se va termina aici, ba dimpotrivă, că vor susține cu tot ce le stă în putință acest proiect. Primăria, prin persoana primarului Mihai Chirica, a promis că va face demersurile necesare pentru a pune la punct o fundație culturală care va purta numele orașului. Primarul a precizat că există deja scrisorile de accept de la mai multe instituții: Consiliul Județean Iași, Inspectoratul Școlar Județean, Teatrul Național, Universitățile din Iași și Primăria Municipiului Iași; cu toții vor fi membri fondatori ai fundației culturale, cu drepturi egale și depline, astfel încât să se poată construi o agendă comună pentru orașul Iași, în care factorul politic să fie cel mai puțin vizibil în decizia administrativă, iar organizarea să fie făcută de profesioniști.

Seara a continuat cu cei doi francezi și cu precizările importante făcute de către directorul Institutului Francez Iași, care a spus că Goncourt este cel mai prestigios premiu din literatura franceză și că nu poate fi atribuit decât o singură dată aceleiași persoane, iar aceste premii au fost decernate din 1903. Dialogul dintre Jean Rouaud și Nicolas Cavaillès a fost tradus și interpretat de către prof. Simona Modreanu. S-a vorbit despre lumile celor doi scriitori, despre cât de greu și despre cât de ușor îi este unui scriitor contemporan să ajungă cu mesajul la cititor. Prezența în sală a tinerilor și deopotrivă a celor cu mai multe lecturi și experiență de viață a fost ingredientul unor reacții surprinzător de diferite la ceea ce scriitorii invitați spuneau.

 

La GAUDEAMUS înainte!

Târgul Internațional de Carte GAUDEAMUS din acest an (16-20 noiembrie) a avut o ofertă bogată în ceea ce privește titlurile noi, premiate internațional. Sloganul din acest an al târgului a fost: „cel mai citit târg de carte, de la cel mai ascultat radio din România”. GAUDEAMUS a rămas cel mai vizitat târg de carte, pentru că în cele cinci zile a adunat în jur de 125 000 de vizitatori la cele 850 de evenimente literare. Invitatul special al acestei ediții a fost China, care a participat cu un stand reprezentativ pentru cultura chineză contemporană. Evenimentele reprezentanților Chinei au fost dedicate profesioniștilor și rețelei de agenți literari din domeniu. A fost anunțată deja și ediția din 2017, care va avea loc în perioada 22-26 noiembrie, iar invitatul special ca țară va fi SUA.

 

Filmul românesc la final de 2016

La sfârșit de an, filmul românesc a avut noutăți demne de luat în seamă pentru 2017, mai ales că au fost și premiate internațional imediat după ce au avut lansarea. Filmul Afacerea Est, regizat de basarabeanul Igor Cobileanski, a fost lansat printr-un turneu prin regiunea Moldovei, după care a ajuns la București. Deloc întâmplător, pentru că majoritatea actorilor din film sunt din Iași: Ion Sapdaru, Daniel Busuioc, Constantin Pușcașu, Radu Ghilaș și alții, care la lansarea de la Iași, de la Casa de Cultură a Studenților, au stârnit aplauze la scenă deschisă. Cinefilii s-au delectat cu o afacere neobișnuită, însă plină de umor, pe alocuri foarte trist. Umorul îmbinat cu tristețe pare să fie marca regizorului, care se împarte între producții cinematografice Chișinău-București. În noiembrie, filmul a fost premiat la Talinn Black Nights International Film Festival cu două premii de categorie A: Premiul pentru Cel mai bun scenariu – Igor Cobileanski și Premiul pentru Cel mai bun actor – Ion Sapdaru și Constantin Pușcașu. Sinopsisul filmului Afacerea Est poate convinge: este povestea unei prietenii surprinzătoare dintre doi moldoveni, Marian (Constantin Pușcașu), un intelectual de provincie, și Petro (Ion Sapdaru), un oportunist plin de idei. Cei doi se avântă într-o călătorie nebunească în căutarea banilor necesari pentru a-și îndeplini visurile: Marian vrea să se căsătorească cu Veronica (Anne Marie Chertic), în timp ce Petro își dorește o macara pe care s-o închirieze. Ei decid să devină parteneri de afaceri și încep să lucreze la un plan: să vândă un vagon de potcoave. Planurile li se dau peste cap, dar, cu toate acestea, Marian și Petro nu își pierd optimismul și încearcă alte metode de a se căpătui.

 

Les Films de Cannes a Iași

Prima ediție a festivalului inițiat de ieșeanul Cristian Mungiu la București, în 2010, a ajuns și la Iași. Timp de două zile, ieșenii au putut viziona, la Ateneul din Iași, cele mai bune filme ale ediției 2016 a Festivalului Internațional de Film de la Cannes. Les Films de Cannes à Bucarest, festivalul-mamă, de la care au pornit și edițiile din țară, aduce în fiecare an peste 30 de premiere din selecția festivalului de pe Coasta de Azur, în prezența unor invitați speciali, actori și regizori de renume. La Iași, invitata specială a fost Irina-Margareta Nistor, care a stat alături de public înainte și după vizionare și a povestit despre și pe baza filmelor. În ambele zile, la fiecare proiecție, Sala Ateneului, proaspăt renovată și adusă la condiții demne de spectacole, a fost plină și arhiplină. Cu ocazia proiecției filmului Bacalaureat, Cristian Mungiu a putut fi aplaudat la Iași de către ieșenii lui. Filmele pe care spectatorii le-au putut vedea au fost din cele mai diverse genuri: comedia germană Toni Erdmann, Julieta de Pedro Almodovar, controversatul The Neon Demon, Bacalaureat, The Salesman, I, Daniel Blake și Juste la Fin du Monde al nonconformistului Xavier Dolan.

La proiecția filmului Bacalaureat, Cristian Mungiu a fost vizibil emoționat, mai ales că filmele sale vin cu o mare durere în orașul natal: lipsa cinematografelor pentru a putea fi văzute filmele românești. Multiplu premiat internațional, Cristian Mungiu a vorbit despre importanța educației prin film și despre accesul pe care ar trebui să îl aibă tinerii la cinematografia noncomercială, de artă.

 

Inimi Cicatrizate

Inimi Cicatrizate, cel mai recent film regizat de Radu Jude, vorbește despre durere. Inimile cicatrizate sunt și o metaforă a durerii care înalță spiritul. Filmul este o adaptare liberă după romanul omonim al lui Max Blecher, reeditat recent la editura Humanitas. Prin regizarea filmului, Radu Jude a readus în atenție opera uitată a lui Max Blecher, care a locuit nu departe de Iași, în orașul Roman. Filmul este în cinematografe din 18 noiembrie, iar la Iași a ajuns pe 16 decembrie, la Ateneu. Inimi cicatrizate este deja câştigător al Premiului Special al Juriului, dar şi al „Don Quijote” Prize, oferite de International Federation of Film Societies în cadrul Festivalului Internaţional de Film de la Locarno, fiind proiectat în Europa, Asia şi America de Nord. Acţiunea din film are loc în anul 1937, când Emanuel, un tânăr de douăzeci de ani, bolnav de tuberculoză osoasă, se internează într-un sanatoriu de pe malul mării. Din distribuţie fac parte actorii Lucian Teodor Rus, Ivana Mladenovic, Ilinca Hărnuţ, Şerban Pavlu, Marian Olteanu, Alexandru Dabija, Dana Voicu, Fernando Klabin, Adina Cristescu. Scenariul şi regia sunt semnate de Radu Jude, director de imagine este Marius Panduru, iar montajul a fost realizat de Cătălin Cristuţiu.

 

Cu psihanaliza prin filme și-napoi în cotidian – Festivalul de Psihanaliză și Film

Cea de-a V-a ediție a Festivalului de Psihanaliză și Film a avut loc în perioada 8-11 decembrie 2016, la Muzeul Țăranului Român din București (MȚR). Evenimentul, ca în fiecare an, începând din 2012, sub directoratul criticului de film Irina-Margareta Nistor, este organizat cu sprijinul Ministerului Culturii și al Societăţii Române de Psihanaliză. Invitatul în exclusivitate din acest an a fost Andrea Sabbadini, directorul European Psychoanalytic Film Festival (Londra). Din programul evenimentului n-a lipsit selecția de scurtmetraje, un program adresat copiilor, filmul vintage, precum și filmele de lungmetraj de public și de nișă. Producțiile propuse au fost premiate la festivaluri internaționale și prezentate în proiecții speciale în România. Filmele au fost acompaniate de discuții și workshopuri cu regizori, producători, actori sau critici de film, terapeuți și psihanaliști.

Scopul principal al festivalului este de a aduce împreună psihanaliza și filmul pe un divan confortabil, metaforic. Valorile clasice și întrebările esențiale se regăsesc în filmele bune. Momentele de reflecție din cadrul festivalului fac legătura dintre fericire, frumos, evoluție, potențialul de fericire din noi și frustrările colective. Festivalul Internațional de Psihanaliză și Film este, în fapt, proiecția românească a European Psychoanalytic Film Festival, care are loc la Londra, o dată la doi ani. Evenimentul de la Londra este prezidat de marele regizor italian Bernardo Bertolucci și se află deja la a VII-a ediție, fiind organizat de către Institutul de Psihanaliză de la Londra începând din anul 2001. Organizatorii cred și promovează faptul că psihanaliza se bazează pe teoria conform căreia experiențele nașterii, relațiile timpurii cu părinții, sexualitatea, dragostea, pierderea și moartea instalează în mintea noastră tipare sau modele de relaționare. Într-o măsură mai mare sau mai mică, oricine este prins cu ceilalți în relații de tip arhaic, dar adânc instalate în mintea noastră. Nu putem ignora faptul că, prin psihanaliză, ne putem trăi viața mai liber și mai creativ. Bineînțeles, cinemaul, ca formă de cultură, educație și liberă exprimare, ar trebui, într-o măsură mai mare sau mică, să răspundă nevoii de entertainment, de defulare a cotidianului adunat în viteza secolului. Cinemaul face parte din limbajele universale și poate să acceseze un nivel profund al psihicului uman și, mai mult decât atât, să stimuleze nevoia și dorința de cunoaștere, de introspecție și de acțiune. 

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe