5 000 de prieteni pe Facebook

Dan Pavel Publicat la: 03-02-2017

Ultimul sfert de secol este perioada în care s-au petrecut cele mai profunde schimbări identitare din istorie. Sunt mai multe dovezi. Aici mă refer doar la una, care este, de fapt, multidimensională: tehnologia. Indivizii și comunităţile se redefinesc identitar prin felul în care se raportează la tehnologie. La tehnologii. Războaiele arată altfel, politica este resemnificată. Dacă telefonul mobil și internetul ar fi apărut în anii ’60, comunismul de tip sovietic s-ar fi prăbușit în anii ’70. Dar să lăsăm deocamdată istoria contrafactuală. În prezent și în viitor, democraţiile consolidate din lume se confruntă cu asemenea provocări tehnologice, încât vor ieși spulberate sau întărite.

Fenomenul Facebook este simptomatic pentru ambiguităţile tehnologiilor. În ultima lună a celui de-al doilea mandat prezidenţial, Barack Obama s-a referit într-un interviu la un caz care a cutremurat orașul Chicago (unde s-a afirmat după facultate) și întreaga Americă. El a susţinut într-un interviu că tehnologia (Facebook Live) aduce la suprafaţă relaţii rasiale problematice, care există de multă vreme. După cum au relatat agenţiile de presă, four young black suspects fete și băieţi au răpit, bătut și torturat un adolescent de 18 ani din zona metropolitană care suferă de mental health challenges, în vreme ce strigau F*** Donald Trump, f*** white people!
Am dat acest exemplu ca să nu mă bazez exclusiv pe experienţa mea de debutant Facebook. Copiii mei folosesc mediul de mulţi ani și le-am promis că voi intra și eu, dar după ce termin una dintre cărţile neterminate și înainte de a mă apuca de următoarea. Între timp, am terminat cartea, dar uitasem de Facebook. S-a petrecut atunci un fenomen bizar: cineva a luat fotografii de-ale mele din Cyberspace, a creat o identitate facebookiană falsă și a început să posteze în numele meu. În câteva minute, alţi indivizi comentau, mă puneau la punct. Era vorba despre politica românească, iar eu, chipurile, îi avertizam pe studenţii mei care ar fi votat cu PSD că nu îi primesc în examen și alte aberaţii. Tot niște studenţi m-au avertizat, la câteva ore după. Prin urmare, mi-am deschis și eu un cont.
Știam de binefacerile Facebook-ului, dar în lumea românească tehnologiile moderne suferă răstălmăciri. Fără să știu despre ce este vorba, am acceptat să fiu friend cu primii care mi-au făcut oferta. În zece zile, mi-au apărut pe ecran postări cu personaje care își exhibă în Cyberspace ura și resentimentele, complexele de inferioritate și cele de superioritate. Cum spunea și Obama, știam că există în societate tot felul de specimene, fenomene, manifestări, dar în viaţa reală te ferești (cât poţi) de mediile și personajele cu care nu vrei să ai de-a face. Însă cine se aventurează să-și facă prieteni necunoscuţi pe Facebook are ce merită.
Drama tinerei noastre naţiuni democratice este că fiecare crede că se pricepe la politică, dar cei mai mulţi nu trec de nivelul injuriilor la adresa adversarilor sau antipatizaţilor. Mulţi dintre cei activi pe Facebook deformează realitatea și politica. Dacă citești postările, ai crede că PSD nu a fost în stare să treacă pragul electoral. În locul unei societăţi civile participative, avem armate de militanţi în realitatea virtuală, precum și nenumăraţi grafomani frustraţi. Frustrare există chiar și la genii, dar aici este vorba despre cei care, în mod normal, nu ar fi reușit în presa obișnuită să apară nici la „Poșta Redacţiei”. Pe Facebook domnește democraţia submediocrităţii.
M-am oprit din „prietenii”, mai ales că am primit deja sute de „cereri” din partea unor necunoscuţi sau dubioși. Mulţi încearcă și reușesc să-și facă 5 000 de prieteni virtuali. Dar niciodată nu au fost în stare să creeze în lumea reală asociaţii pentru apărarea intereselor unor cetăţeni sau comunităţi ori să combată o nedreptate, indiferent de cine se află la guvernare. Este ușor să-l ridiculizezi pe Liviu Dragnea, dar mult mai greu să obţii mai multe voturi decât el.
Voi folosi Facebook-ul pentru comunicare instantanee, research și primirea rapidă a unor informaţii din domeniile relevante pentru mine. Pe care le obţin oricum și pe alte căi. Prietenia virtuală este binevenită pentru cei singuri și poate părea bună pentru cei care nu au avut prieteni adevăraţi. Falsificarea supremă este să primești cereri de prietenie din partea unora care te antipatizează sau te urăsc. Mai bine mă lipsesc. De prieteni adevăraţi nu mă voi lipsi însă niciodată.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe