Dialogul periferiilor. Imagini contemporane ale tranziției din Africa de Sud și România

Oana Maria Nicuță Publicat la: 10-03-2017

Sfârșitul anului 2016 și începutul următorului an au marcat scena de artă ieșeană prin două expoziții inedite de fotografie contemporană, găzduite de Galeria Aparte și Borderline Art Space, aflate sub cupola aceluiași proiect de cercetare istoriografică și culturală, co-produs de Centrul de Fotografie Contemporană din Iași, Colectivul de Studii Vizuale Decoloniale și Comparative din cadrul Centrului de Cercetare Estetică și Creație Artistică din cadrul Universității de Arte din Iași și Universitatea din Johannesburg. Cele două expoziții au prezentat pentru prima dată în România o selecție de fotografie contemporană din Africa de Sud, aflată în dialog direct cu artiști fotografi români interesați de analiza vieții politice și sociale, precum și de poeticile și politicile memoriei.

 

Reflecția artistică asupra vieții sociale din Africa de Sud și România realizată prin intermediul fotografiei contemporane a constituit, astfel, terenul comun pentru un important exercițiu de comparație trans-regională și trans-culturală, menit, în opinia curatorilor, să pună în evidență necesitatea unei cartografieri critice a periferiilor multiple, „dense”, care se dezvoltă asemeni unor modernități paralele. Ce puncte de contact se pot crea între istorii sociale și practici culturale atât de diferite? Cum putem înțelege și ce rezonanță afectivă au istorisirile unor oameni care, dincolo de diferențele de rasă și de gen active și problematizate în aceste imagini, se exhibă unui public obișnuit cu un alt tip de probleme și de dezbateri? Pot fi surmontate diferențele culturale prin apelul la practici și forme ale marginalizării și excluziunii, precum și la forme de amnezie colectivă și de destablizare a identității comune celor două spații cartografiate? Ce ne reamintim astăzi din trecutul nostru recent și, mai ales, cum? Iată câteva dintre întrebările pe care aceste expoziții experimentale le-au ridicat privitorului-lector.

Demersul curatorial asumat colectiv de profesorii Judy Peter (de la Universitatea din Johannesburg) și Cristian Nae (Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași) a încercat să răspundă implicit acestor întrebări provocatoare, propunând expoziții care evită atât aspectul documentar, sec, cât și pe cel excesiv didactic sau teoretic. Sub raport teoretic, se poate afirma că expozițiile realizate denotă un interes major pentru construcția obiectivă a unei istorii alternative, „orizontale” sub raportul relațiilor de putere dintre Occident și Orient, Nord și Sud, asumându-și deopotrivă ruptura între centru și periferie, dar și punerea în evidență a emergenței unor noi practici decoloniale în aceste țări îndepărtate, supuse unor ample procese de transformare socială în ultimele trei decenii.  Galeria Aparte a găzduit proiectul expozițional mai amplu intitulat La vedere. Viața socială în fotografia contemporană din Africa de Sud și România. Proiectul curatorial se conturează pe fundalul istoric al anilor ’90, considerat atât pentru blocul est-european, cu toate transformările violente survenite în urma prăbușirii sistemelor politice socialiste, cât și pentru societatea sud-africană, marcată în 1994 de sfârșitul apartheidului și urmată de jubilarea Națiunii Curcubeului și de Renașterea Africană. Dacă artiștii sud-africani Omar Badsha, Cedric Nunn, Lebohang Kganye, Paul Emmanuel, Reshma Chhiba sau Tanisha Bhana abordează critic probleme privind identitatea rasială, etnică, de clasă sau de gen, construind micro-cartografii ale deposedării de drepturi civice și privilegii economice, artiștii români selectați (Matei Bejenaru, Iosif Kiraly, Andrei Nacu, Dumitru Oboroc și Claudiu Cobilanschi) investighează memoria recentă a unor locuri cotidiene sau chestionează practici sociale aproape dispărute. Selecția artiștilor români a pus mai puțin accentul pe tematicile reprezentate (economia precară, periferiile urbane, viața privată și publică în comunism), cât mai ales pe formele de reprezentare și pe strategiile artistice prin care practicile reamintirii sunt materializate și supuse unei atente investigări. Expoziția Paradoxul abundenței, realizată la Borderline Art Space, a pus într-un dialog mai atent doi artiști cu notorietate care au dovedit consistență în investigarea vieții sociale în cele două țări prin intermediul fotografiei, Jeanette Unite și Iosif Kiraly. Fotografiile lui Jeanette Unite explorează exploatările miniere din Africa de Sud, combinând printul fotografic cu intervenții grafice realizate folosind materiale extrase din site-urile reprezentate. Această dublă arheologie, atât a mediului reprezentării vizuale, cât și a vieții sociale, contrastează cu practica expansiunii spațiale și temporale a instantaneului fotografic prezentă în imaginile cu un puternic impact emoțional prezentate de Iosif Kiraly. Violența prezentă în subsidiar în imaginile lui Unite este astfel materializată prin intermediul imaginilor cu câinii vagabonzi surprinși de Iosif Kiraly noaptea în Bucureștiul anilor nouăzeci. Am putea concluziona afirmând că ambele expoziții reușesc să pună în lumină latura obscură, mai puțin vizibilă, a amplelor procese de transformare democratică din zonele aflate în tranziție după 1989.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe


Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral