Daria Moldovan: „Nu am hobby-uri, fiindcă propria mea viață este un hobby”

Adina Scutelnicu Publicat la: 12-05-2017

La numai 21 de ani, Daria Moldovan este un nume al lumii artistice contemporane, îndeosebi în segmentul artei outsider. S-a născut și a trăit o vreme în România, dar, după ce mama ei a murit, familia a obligat-o să plece la rudele sale din Italia. Era doar o fetiță în clasa I. Acum, trăiește în Genova, studiază limbi și culturi moderne, vorbește puțin românește, dar a reușit performanța de a înființa o reputată revistă online dedicată artei și de a fi cofondatorul unei galerii de artă cu o activitate prodigioasă. A curatoriat deja numeroase expoziții și încearcă, prin hiperdocumentare și competență, să suplinească dezavantajele unei vârste foarte tinere și ale unui chip de copil. Un copil care nu zâmbește aproape niciodată, care nu are prieteni, dar își câștigă singur existența și care călătorește cam patru luni pe an pentru a se perfecționa.

 

Te rog, pentru început, să-ți faci o prezentare.

M-am născut pe 14 iunie 1996 la Cluj-Napoca. Acolo am făcut grădinița și am început școala primară. Trăiam foarte bine, eram asemenea oricărui copil român, dar, când eram în clasa I, mama mea a murit. Fiindcă tatăl meu lucra în acea perioadă prin toată Europa, am fost obligată să mă mut în Italia, la rude. Am absolvit școlile obligatorii – aici se numesc „elementară”, „medie” și „superioară” și durează un an în plus, adică 13 clase. Acum sunt studentă la Universitatea din Genova, unde studiez limbi și culturi moderne, engleza și rusa. Am intenția să-mi continui studiile, pentru că au legătură cu viața mea profesională și încerc să-mi realizez obiectivele.

 

Am fost plăcut surprinsă de pasiunea ta pentru artă. Nu faptul că ești tânără mă surprinde, ci faptul că ești pasionată de arta outsider. Când ai început să fii interesată de artele plastice și în ce împrejurări ai ajuns la arta outsider? Ce a transformat descoperirea artei brute în pasiune?

Pentru a răspunde la întrebarea aceasta aș avea nevoie de o hotărâre pe care nu o am. Evenimentele, de fapt, succesiunea evenimentelor din ultimii ani au determinat într-o manieră sensibilă alegerile mele. În ultimele clase de liceu, problematica artei era secundară pentru mine, nu eram foarte atrasă de ea. În 2014 însă, datorită cunoștințelor mele de informatică și jurnalism, am fost cooptată la Pavia de un expert în artă și artă outsider într-un proiect ce includea o serie de evenimente. Am realizat atunci, printre altele, un catalog al expoziției de artă outsider, care a fost organizată la colegiul „Sf. Caterina”. Am parcurs atunci toate etapele organizatorice și am cunoscut cei mai mari experți în arta outsider italieni și din toată lumea. Din acel moment, implicarea mea în acest domeniu a devenit constantă.

 

Ești managerul M&M Gallery și te ocupi și de revista Outsider Art Info Highlights. Povestește-mi, te rog, în ce constă activitatea ta în cadrul acestora?

În 2015 am fondat revista online Outsider Art Info Highlights, care apare și în momentul de față, pe care o administrez împreună cu echipa mea. Am inițiat în Genova proiectul M&M Gallery (Menesini & Moldovan), o galerie de artă outsider, împreună cu Alessio Menesini pentru promovarea artei și a artiștilor.

 

Întrebarea o să sune ca aceea pe care adulții o adresează copiilor, dar totuși am să ți-o adresez: ce ai vrea să devii, Daria?

În cazul meu, școala de formare constă în a trăi contemporan evenimentele, arta și comerțul artei. Eu consider că doar prin practică și cu ajutorul unor maeștri poți obține experiență în acest domeniu. La vârsta mea, fiecare lună pe care o trăiesc în acest domeniu este o mare realizare și sper ca asta să dureze toată viața.

 

Cum este o zi din viața ta? Ce faci în timpul liber?

Îmi este dificil să răspund la această întrebare, pentru că îmi este greu să înțeleg ce se întâmplă. Încă învăț. Fiecare zi este complet diferită de celelalte, dar am stabilit o metodologie de comportament în a face din orice o prioritate, iar obiectivul meu este de a urmări acea prioritate pentru a obține rezultate concrete. Să fiu sinceră, nu am prieteni de vârsta mea, pentru că mi-ar fi extrem de greu să-mi împart timpul între prieteni și muncă. Nu am hobby-uri, fiindcă propria mea viață este un hobby. Trebuie să mă întrețin singură și fac un efort imens pentru asta, dar până acum am reușit.

 

„O să aștept vremuri mai bune ca să revin în România”

 

 

Îmi dai senzația că ești o persoană care are o viață deosebită. Greșesc?

După cum spuneam, nu am prieteni, dar sunt foarte norocoasă. Călătoresc cam 10 zile pe lună și până acum am reușit să cunosc persoane extrem de interesante și captivante.

 

Ce crezi, arta outsider va rămâne o mare pasiune sau este posibil să te orientezi în viitor spre alte curente? Există vreun artist care te-a impresionat în mod special?

Arta outsider este un sistem teoretic și intelectual în care mă mișc cu ușurință pentru că îl cunosc. Lumea artei tradiționale și a industriei culturale o cunosc oarecum din exterior, dar încerc să-i aprofundez problematica pentru a-i înțelege mai bine dinamica. Ceea ce mă interesează cel mai mult sunt arta și patrimoniul cultural al umanității. Toți artiștii sunt interesanți, dar poate în mod special m-a impresionat Christian Boltanski (sculptor, fotograf, pictor și realizator de filme francez, cunoscut pentru stilul conceptual contemporan – n.n.). Am văzut la Paris una dintre expozițiile sale și mi-a influențat mult parcursul.

 

Care sunt cele mai importante evenimente la care ai participat sau pe care le-ai organizat?

Ar trebui să fac o lungă listă de evenimente la care am contribuit, dar pot să spun că în acest moment mă ocup de participarea M&M Gallery la Outsider Art Fair din Paris, care va avea loc în octombrie, dar și de o serie de expoziții și evenimente în colaborare cu Galerie Polysémie din Marsilia.

 

Cum este privită/tratată în lumea artei o persoană atât de tânără?

E o întrebare amuzantă. Marea problemă este ca interlocutorul să se uite la mine și să mă ia în serios. Din păcate, acum, fizicul nu mă ajută. Pe lângă faptul că sunt tânără, par și mai tânără decât sunt, așa că nu toată lumea mă crede vrednică de a fi băgată în seamă, dar există și elemente pozitive în acest fapt. Oricum, încerc să suplinesc aparența cu foarte multă documentare, informare și amabilitate. Astfel, obțin întotdeauna atenția de care am nevoie. În fiecare zi încerc să schimb câte ceva în viața mea. Încerc să îmbunătățesc și să perfecționez totul, pentru că lumea artei este oglinda timpurilor, a epocii noastre confuze, complexe și agresive.

 

Când ai fost ultima dată în România? Dacă ar fi să te reîntorci vreodată în România, ce ți-ar lipsi cel mai mult?

Am încercat de trei ori să fac diverse proiecte în România, implicând structuri publice și private, dar fiecare proiect a fost învins de o mentalitate egoistă. Voi aștepta vremuri mai bune ca să revin în România. Nu am intenția să trăiesc în România deocamdată, fiindcă mi-am propus să cunosc cât mai bine Europa. Dacă ar fi să mă întorc vreodată nu mi-ar lipsi nimic, pentru că, atunci când vrei să schimbi ceva, o vei face cu siguranță cu ceva mai bun.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe


Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral