Participare românească la Universitatea de vară francofonă, cu sprijinul ICR

Redacția Publicat la: 10-07-2017

În perioada 5-12 iulie 2017 are loc la Praga, la Universitatea Carol, a 17-a ediție a Universității europene de vară a rețelei francofone OFFRES, având tema Penser au-delà de l’homme : Limites, frontières et fins de l’humain. Organizatorii acestei ediții sunt Chiara Mengozzi și Ondřej Švec, de la Universitatea Carol din Praga. Numeroase instituții sunt partenere: CEFRES, AUF, Asociația filosofică PRAXIS, Institutul Cultural Român (Praga), Institutul Cultural Italian (Praga), Humanities Research Centers FF UK.

În fiecare dimineață sunt programate 2-3 conferințe în plen, după-amiezele fiind dedicate lucrului în cadrul a 6 ateliere tematice. Conferințele și conducerea atelierelor le revin unor profesori și cercetători cu experiență, în vreme ce studenții de nivel master și doctorat participă la conferințe și lucrează în cadrul atelierelor. În acest an participanții provin din numeroase țări europene cu tradiție francofonă: Franța, Belgia, Italia, România, Croația, Portugalia, Polonia, Elveția, Albania, Germania, Cehia, Bulgaria etc.

Institutul Cultural Român susține financiar participanții din România, care provin de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași: George Bondor, care susține conferința L'humain et le non­humain. Généalogies de la violence, Diana Mărgărit, care conduce atelierul Désobéir pour le non­humain, Corneliu Bîlbă, care conduce atelierul Violence politique et déshumanisation, Corina Giurgia, Cristiana Asăvoaie, Irina Frasin, Ion Vrabie, care participă în cadrul atelierelor tematice.

Informațiile complete se găsesc aici: http://offres.hypotheses.org/actualites.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe


Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral