Festivalul de Film și Istorii Râșnov 2017: Globalizarea populismului

Andrei Giurgia Publicat la: 31-07-2017

Ediția a IX-a a Festivalului de Film și Istorii Râșnov (FFIR) 2017 se va desfășura în perioada 28 iulie – 6 august în Grădina Cetății Râșnov, cinematograful Amza Pellea, Biserica Evanghelică și în Piața Unirii. Vor fi proiectate peste 40 de producții cinematografice, vor avea loc expoziții, un salon de carte cu 15 edituri invitate, peste zece evenimente speciale și concerte, Școala de vară Astra și lansarea unui supliment special al revistei de cultură contemporană TIMPUL, dedicat centenarului nașterii lui Ion Rațiu.

Un nou capitol al acestui festival se va scrie anul acesta sub o denumire nouă. După opt ani în care evenimentul a crescut și și-a creat un public avizat, acesta și-a schimbat denumirea în Festivalul de Film și Istorii Râșnov. Tema propusă de organizatori anul acesta este globalizarea populismului. „Ediția de anul acesta este într-adevăr nouă și pentru că am decis să redefinim conceptul inițial al festivalului, filmul istoric, care s-a dezvoltat în cei 8 ani. Prin dezbateri, muzică, expoziții, saloane de cărți, ateliere pentru copii, descoperim istorii reale, istorii posibile, istorii personale, istorii universale, istorii muzicale, istorii scrise și istorii nescrise. Nu prezentăm o istorie oficială și atunci numele cel nou a venit în mod natural: Festivalul de Film și Istorii Râșnov. Odată cu această schimbare, urmează să lansăm și o platformă culturală online dedicată fiecărui tip de activitate propusă de festival. Pentru ediția de anul acesta am ales tema globalizarea populismului, deoarece este printre cele mai toxice și periculoase fenomene actuale, rezultate din acțiunile trecutului”, a subliniat Mihai Dragomir, coordonatorul festivalului.

 

Ce filme vedem la FFIR 2017

Una dintre surprizele acestei ediții este avanpremiera unui film documentar, Brașov 1987. Doi ani prea devreme, produs de Muzeul de Istorie Brașov și Televiziunea Română, în regia lui Liviu Tofan, la care echipa festivalului a asigurat documentarea și producția executivă. Pentru prima oară s-a auzit atunci „Jos dictatorul!”, „Jos Ceaușescu!”, „Jos comunismul!”. Era în 15 noiembrie 1987, într-o Românie chinuită de lipsuri teribile, cu mâncarea pe cartelă și „mărețe realizări” doar la televizor. Protestul a început la Întreprinderea de Autocamioane Brașov („Steagul Roșu”) printr-o grevă spontană. Nemulțumiți că li s-au tăiat salariile, pe lângă atâtea alte privațiuni, muncitorii au ieșit în stradă. Lor li s-au alăturat mii de brașoveni, care au ocupat și devastat sediile partidului comunist din oraș. Revolta de la Brașov a fost primul protest politic de masă din istoria comunistă a României, anunțând, cu doi ani înaintea Timișoarei, sfârșitul regimului comunist și al „epocii de aur” ceaușiste. Este cea mai amplă documentare asupra momentului istoric din 15 noiembrie 1987 de la Brașov și va putea fi urmărit în avanpremieră pe 6 august la Râșnov, iar pe 15 noiembrie la Televiziunea Română. FFIR continuă parteneriatul cu Festivalul de Film Istoric de la Bordeaux și anul acesta, cunoscutul cineast și selecționer francez Pierre-Henri Deleau revenind în România, la Râșnov.

Printre filmele propuse de FFIR 2017 se numără documentarul Trump vs. Clinton, probabil singurul proiect original despre alegerile din SUA, realizat integral înainte de rezultatul final de la Casa Albă și produs în Estul Europei, și documentarul românesc Varză, cartofi și alți demoni (regia Șerban Georgescu), o satiră a realităților curente din agricultura europeană, în narațiunea regizorului însuşi. Acțiunea se petrece în satul Lungulețu din apropierea Bucureștiului, unde 1 000 de agricultori așteaptă an de an să își vândă cele peste 100 000 de tone de varză în piața locală. La finalul zilei, au de ales între a vinde pe nimic sau a-și îngropa recolta. Povestea lor este similară cu cea a agricultorilor din toată țara.

Încălcarea drepturilor civile este tema principală din filmul Loving (regia Jess Nichols), un omagiu adus curajului avut de un cuplu interrasial, Richard și Mildred Loving, care a petrecut primii 9 ani de căsătorie luptând pentru dreptul de a trăi ca o familie în orașul natal. Cazul lor civil, Loving vs. Virginia, a ajuns până la Curtea Supremă, care în 1967 a reafirmat drepturile fundamentale ale căsătoriei, transformând povestea lor într-una care a inspirat cuplurile de pretutindeni.

În program sunt incluse și filmele Neruda, în regia lui Pablo Larraín (No, Jackie), cu actorul Gael García Bernal în rolul inspectorului pornit pe urmele poetului chilian premiat cu premiul Nobel, Pablo Neruda, care devine fugar în țara sa de origine la sfârșitul anilor 1940 pentru a se alătura Partidului Comunist, și Land of mine, bazat pe fapte reale, a cărui acțiune se petrece după capitularea Germaniei, în care tinerii soldați naziști au fost puși să dezamorseze minele de pe teritoriul Danemarcei. Revelatoare sunt How to Change the World, povestea pionierilor care au fondat Greenpeace și au definit mișcarea verde modernă, și We Are Many (regia Amir Amirani), relatarea celei mai mari demonstrații din istoria omenirii, care a avut loc pe data de 15 februarie 2003, împotriva războiului iminent asupra Irakului.

 

Evenimente speciale de neratat

Ca în fiecare an, organizatorii le propun participanților o serie de evenimente speciale, de la cine-concerte la spectacole de muzică, lansări și expoziții inedite. Lista poate fi deschisă cu cine-concertul Träume non Traume – Hans Richter şi re-forma filmului german, care prezintă pelicule mute de avangardă, cu sound-design original, concertul dedicat centenarului Ion Rațiu, Moderno in stile antico – muzică de azi la instrumente de ieri, creații româneşti contemporane, cu pasaje din scrieri de Octavian Goga şi Ion Rațiu.

Biserica Evanghelică din Râșnov va găzdui, pe 30 iulie, un spectacol de muzică din tradiția evanghelică şi extrase din opera lui Martin Luther: Dilema cavalerului George – Reforma protestantă între Wittenberg şi Braşov, dedicat aniversării a 500 de ani de la Reforma Protestantă, iar pe 5 august, Ein feste Burg – memoria fortificațiilor de piatră, un concert în beneficiul Bisericii Evanghelice din Felmer, și Cetatea Soarelui – Europa între realitate şi utopie, recital de orgă cu inserturi din opera lui Tommaso Campanella.

Sub denumirea Backyard Acoustic, pe scena din grădina Cetății Râșnov vor urca, pe 30 iulie, The Mono Jacks, pe 3 august, Bucium, pe 4 august, Travka, iar pe 5 august, Robin and the Backstabbers vor aduce un performance live inspirat de Reconstituirea, capodopera din 1971 a lui Lucian Pintilie.

Vizitatorii se vor putea bucura și de 5 expoziții: Dada & Revoluția Bolșevică: Aniversarea a două revoluții culturale, expoziție realizată de Nasui Collection & Gallery, în care artistul contemporan Daniel Brici alcătuiește o compoziție alegorică istorică pornind de la celebra partidă de șah dintre Tristan Tzara și V.I. Lenin. Cele două lumi reprezentate prin cei doi fermenți revoluționari se ciocnesc în planul superior al imaginii într-o stilistică asemănătoare cu cea a tehnicii colajului. Partea inferioară a imaginii este realizată în expresia artistică a realismului socialist. Pictura lui Daniel Brici oferă, ca orice perspectivă istorică, mai multe fire narative, care, după caz, pot fi continuate imaginativ prin completarea spațiilor albe ale lucrării.

Trei săptămâni în Anzi va fi proiectat în prezența autorului volumului omonim, Marius Chivu. La 5 ani după expediția din Himalaya, care i-a prilejuit debutul în cartea de călătorie, Marius Chivu a recidivat, călătorind în Peru și scriind Trei săptămâni în Anzi. O parte dintre fotografiile care ilustrează volumul, alături de câteva instantanee inedite vor putea fi admirate la Râșnov, într-o expoziție pe zidurile din curtea Cetății. În cadrul vernisajului de sâmbătă, 29 iulie, autorul ne va face părtași la making-of-ul fotografiilor și va semna autografe. Guest-star: misteriosul M., prietenul care l-a însoțit pe Marius Chivu în călătoria sud-americană.

Ion Rațiu. Un destin pentru România surprinde din diferite unghiuri celebra scenă cu Ion Rațiu la tribuna Parlamentului României, în timpul mineriadei din 1991, imagini din campania electorală din 1990, respectiv fotografii din viața parlamentară a lui Ion Rațiu, alături de politicieni ca Ion Iliescu, Petre Roman sau Adrian Năstase. „Acest om apare zâmbind aproape peste tot, cu o căldură și o bucurie sinceră. Contrastează cu masca lui Ion Iliescu, aceeași în toate imaginile. Asta m-a impresionat... Expoziția vorbește despre destinul unui om care a avut ocazia să se prezinte transparent. Este o invitație, pentru noi toți, de a face același lucru în viața noastră”, arată Indrei Rațiu, fiul cel mare al lui Ion Rațiu. Din expoziție mai fac parte fotografii din copilăria liderului politic, din timpul călătoriilor sale și al studiilor la Cambridge. Nu lipsesc nici seriile de imagini dedicate Uniunii Mondiale a Românilor Liberi, creată de Ion Rațiu în 1984, respectiv ziarului Cotidanul, pe care l-a fondat în 1990.

Expoziția Marele cutremur. Un nou început aduce un omagiu Ansamblului Arhitectural Cotroceni, care în istoria sa a avut mai multe vieți și, trecând peste toate vremurile istorice, plăcute sau mai puțin plăcute, a reușit să rămână unul dintre cele mai vechi monumente bucureștene. Cutremurul din martie 1977 este evenimentul care aduce cu sine nu numai distrugere, ci și o nouă etapă arhitecturală și funcțională, reconstrucția, modernizarea și mărirea ansamblului fiind unul dintre cele mai importante șantiere de acest fel din România. Viziunea arhitectului Nicolae Vlădescu este un omagiu la adresa vechilor arhitecți și a stilurilor arhitecturale prezente deja aici, prin munca sa încercând să dea o coerență întregului palat, departe de ingerințele politice nu întotdeauna reușite ale epocii.

 

Supliment special TIMPUL

Numărul din luna iulie al revistei de cultură contemporană TIMPUL va fi lansat printr-un moment special în cadrul celei de-a IX-a ediții a Festivalului de Film și Istorii Râșnov. Ediția va cuprinde și un supliment sub titulatura Centenarul nașterii lui Ion Rațiu. Printre cei care evocă personalitatea omului politic se numără Ioan Stanomir, Alexandru Muraru, Ioan-Gheorghe Rațiu sau Stejărel Olaru. Suplimentul va fi prezentat marți, 1 august, de la ora 12.30 la Cinema Amza Pellea, în cadrul evenimentului special Medalion Ion Rațiu. Acesta va fi prezentat de politologul Daniel Șandru, directorul revistei TIMPUL, și de George Bondor, redactorul-șef al revistei TIMPUL.

 

Școala de Vară Astra

Pentru al VI-lea an consecutiv, în cadrul FFIR se desfășoară și Școala de Vară Astra. Aceasta este destinată studenților din România și Republica Moldova, care vor participa la discuții, întâlniri și dezbateri alături de nume importante din diferite domenii de activitate. Temele propuse anul acesta sunt: Tehnologia globalizării. Oportunități pentru dezvoltare, București 1977. Postfața dramei unui oraș, Entertainment. Blockbuster. Film, Religie și populism, Un veac de populism, What Future for Europe?, Hippies – Yuppies – Hipsters sau Brașov 1987. Doi ani prea devreme. Printre lectorii care vor ajunge anul acesta la Râșnov pentru a se întâlni cu participanții de la școala de vară îi amintim pe: Lucian Mîndruță, Nae Caranfil, Horia Șerbănescu, Tudor Giurgiu, Pr. Constantin Necula, Sever Voinescu, Theodor Paleologu, Adrian Cioroianu, Cătălin Ștefănescu, Marius Chivu sau Hans Klemm (Ambasador USA).

Și anul acesta oferta este foarte bogată, iar festivalul a ajuns la o maturitate de care participanții se pot bucura din plin.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe


Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral