Expoziție româno-japoneză la Tokyo

Adina Scutelnicu Publicat la: 31-07-2017

Vineri, 4 august 2017, la Galeria Yume’s Tsuzuki din Tokyo va avea loc vernisajul expoziției East – West, cu participare româno-japoneză. Evenimentul a fost organizat de Dorothea Fleiss East-West Artists (DFEWA Germania și România) și Institutul Cultural Român. Evenimentul va fi curatoriat de Dorothea Fleiss și Mirela Trăistaru. Expoziția va include lucrările a 27 de artiști români, printre care îi amintim pe Pavel Șușară, Vioara Bara, Max Dumitraș, Virginia Pișcoran și Bernard Naghi.

„Expoziția de la Tokyo, care are ca subiect cartea, va fi o parte a unui proiect mai amplu de dezvoltare a relațiilor culturale cu Japonia. În timpul perioadei Edo (secolele al XVI-lea – al XIX-lea), tehnicile de imprimare și cărțile ilustrate prin tehnica de sculptură în lemn au constituit vreme de mai bine de 500 de ani o sursă importantă de diseminare a informațiilor și de educație în Japonia, creând o revoluție de comunicare similară cu media electronică de astăzi. Astăzi, cartea clasică este pe cale de dispariție, artistul de carte și cartea creând un răspuns plastic opus lumii media confuze și producției rapide de informații, cu multe imagini și simboluri”, ne-a declarat curatorul Dorothea Fleiss; „evenimentul va fi urmat de o expoziție personală de instalație și performance, iar pentru 2018 pregătim o expoziție care va avea loc într-un muzeu al literaturii, dar acest eveniment este încă în lucru.”

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe


Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral