Bienala Internațională de Pictură, Chișinău-Iași, 2017

Maria Bilașevschi Publicat la: 07-12-2017

Este bine cunoscut rolul bienalelor în arta contemporană ca platforme ce promovează diversitatea, libertatea și experimentul. Însă Bienala Internațională de Pictură ce a avut loc la Muzeul Național de Artă Chișinău în luna mai a acestui an și în luna iulie la Muzeul de Artă Iași și-a probat calitatea prin perpetuarea unui discurs artistic pe alocuri riscant, dar care se așază fără îndoială într-un cadru aparte, ce nu poate fi inclus într-un tipar specific spațiului est-european. La Iași, evenimentul a fost curatoriat de directorul Muzeului Național de Artă din Chișinău, Tudor Zbârnea, și de Valentina Druțu, directorul Muzeului de Artă din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași. Grație exigenței organizatorilor, Bienala a reunit perspectivele autonome ale unei suite de artiști renumiți din peste 24 de țări participante.

Câștigătorii acestei ediții au fost acei plasticieni care au adus propriul răspuns autentic în fața provocărilor contemporane, fără a se îndepărta de crezul artistic din dorința de a se alinia unui trend.

Câștigătorul marelui premiu, Igor Svernei din Republica Moldova, este dovada vie a unui proces de documentare ce se îndepărtează de dogmatismul pictural, mergând pe direcția înregistrării istoriei și memoriei personale sub o formă plastică. Mai exact, este vorba despre supradimensionarea amprentei unui deget aparținându-i criticului și istoricului de artă Tudor Braga. Pornind de la modelul original, artistul se folosește de penel cu delicatețe, suplețe, prin suprapuneri unduitoare, într-o cromatică simplă, dar cu o încărcătură duioasă și răscolitoare. Prin sinceritatea demersului pictural, artistul nu s-a lăsat sedus de promisiunile efemere ale artei la modă, lucrarea sa fiind o considerație asupra statorniciei omului și un pretext pentru a începe scrierea primei file dintr-o istorie a valorii ce-i aparține întru totul.

Într-o altă cheie, Agnieszka Zawisza din Polonia, câștigătoarea premiului I, pare să construiască, prin tușele abstracte, spontane, întinse cu generozitate prin stropire sau prin densități ferme, prin verdele inspirat de natura aflată în refacere ori facere, imediat după o dezlănțuire divină, o lume care pare că alunecă pe un tobogan. Oglindirea pe suprafața apei a cerului vegetal, scara ca element al ascensiunii, ce rămâne neclintită, lipsa prezenței umane – toate sugerează reinstaurarea în forță a suveranității naturii și inutilitatea intervenției de orice fel în noua rânduire.

Andreea Albani, o tânără artistă din România, câștigătoarea premiului al II-lea, propune un tip nou de peisaj, o viziune macro filtrată prin propriul hublou, demonstrând o atenție meticuloasă la acele detalii prin care s-ar putea discerne un crâmpei din viața de pe Terra. Semnele și traseele grafice, simplificarea structurilor prin gesturi blânde și sugestiile vegetale fac în așa fel încât pictura artistei să reașeze genul peisajului pe noi coordonate.

Remarcându-se printr-o amplă expoziție personală la Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși”, artista Gabriela Culic este câștigătoarea premiului Muzeului de Artă al Moldovei. Artista îmbină delicatețea cu agresivitatea printr-un gestualism energic, căruia i se juxtapune un expresionism liric. Elementelor înaripate ce planează pe suprafețe extinse artista le suprapune poezie sau versuri precum cele din Bob Dylan (Blowing in The Wind), construind o compoziție dinamică pe mai multe planuri, în care impulsul primar transmite trăirile interioare ale artistei.

Prezența în cadrul BIP a unor artiști români consacrați (Sorin Ilfoveanu, Ștefan Câlția, Corneliu Vasilescu, Atena Elena Simionescu, Gheorghe Lungu, Gheorghe Anghel, Viorel Mărginean, Silvia Radu, Horea Paștina, Tudor Zbârnea, Constantin Flondor, Petru Lucaci, Marin Gherasim, Vasile Tolan, Nicole Callebaut), dar și a unor tineri plasticieni, precum Sarah Daria Muscalu ori Constantin Rusu, a asigurat un cadru coerent, în care numitorii comuni au fost verticalitatea și calitatea.

Salutare sunt itinerarea expoziției BIP în România și colaborarea fructuoasă cu Muzeul de Artă din Iași, dar mai ales efortul directorului Tudor Zbârnea, ce a făcut din acest eveniment simbolul unei demnități artistice care rezistă în fața obstacolelor politice și a orgoliilor tranzitorii.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe