„Invazia” românească în Marea Britanie continuă neabătut

Petru Clej Publicat la: 07-12-2017

Migrația românilor în Regatul Unit (UK) este un fenomen care a luat amploare în ultimii 10 ani și care a dus la o transformare a comunității românești din această țară aflată în pragul ieșirii din Uniunea Europeană. Datele oficiale prezentate recent de Oficiul Național de Statistică (ONS) arată că în anul 2016 s-au aflat în UK peste 326 000 de români. Dinamica populației românești din UK a fost una de creștere explozivă, mai ales după deschiderea totală a pieței muncii pentru cetățenii României și ai Bulgariei la 1 ianuarie 2014. Dacă în anul 2013 – ultimul înaintea acordării drepturilor depline – numărul românilor din UK era estimat la 128 000, acesta a crescut la 175 000 în 2014, 223 000 în 2015 pentru a ajunge anul trecut la 326 000, un ritm mediu anual de aproape 37% în ultimii trei ani. Această explozie a numărului de români din UK a contrazis categoric asigurările date înainte de 1 ianuarie 2014 de politicienii și diplomații români, că un asemenea aflux nu va avea loc pe considerentul că „cine a vrut să vină a venit până acum”. Ei bine, n-a fost așa, ci mai degrabă cum avertiza think tank-ul eurosceptic Migration Watch, care estima că în primii cinci ani după deschiderea totală a pieței muncii în UK pentru români și bulgari migrația netă (sosiri minus plecări) va fi în medie de 50 000 pe an. Cert este că în 2016 erau de 2,5 ori mai mulți români în UK decât în 2013 și este clar că numărul lor actual este mai mare decât în 2016, posibil peste 400 000. Potrivit ONS, pentru prima oară în 2015, românii au reprezentat naționalitatea numărul unu printre străinii nou-sosiți în UK.

Toate aceste date privind numărul românilor aflați în UK sunt estimări și comportă un anumit grad de imprecizie. Nu mai este o estimare cifra numerelor de asigurare socială (NINO) emise românilor, care, potrivit ONS, s-a ridicat în anul încheiat la 30 iunie 2017 la 175 000 (este drept, în scădere cu 5% față de aceeași perioadă încheiată în 2016) cu aproape 100 000 mai mult decât cifra corespunzătoare pentru polonezi, aflați pe locul al doilea. NINO dă posibilitatea unei persoane să lucreze legal în UK, să plătească taxe și impozite și să beneficieze împreună cu familia sa de îngrijirea sănătății, educație și ajutoare sociale. Este clar că nu toți cei care obțin NINO (unic și valabil pe viață) rămân în UK, dar astfel de cifre dovedesc că această țară e o destinație privilegiată pentru români, și nu doar cei din România, ci pentru românii din alte țări ale UE, ca Italia și Spania (unde în fiecare din cele două țări se află peste un milion de cetățeni români).

 

Constructori și menajere

ONS estima că 77% dintre românii din UK în perioada 2014-2016 lucrau, 5% erau șomeri, 5% studiau și 13% erau inactivi. Circa 25% dintre români lucrează în construcții, 23% în sectorul distribuției, hoteluri și restaurante, iar 14%, în sectorul finanțe-bănci. În cifre absolute pe sectoare, datele se prezintă astfel: construcții – 37 800; distribuție, hoteluri, restaurante – 37 000; administrație publică, educație, sănătate – 22 100; finanțe, bănci – 21 800; industria manufacturieră – 13 100; agricultură, pescuit, forestier – 2 200; energie și apă – 1 500; alte servicii – 6 200. Aici, în mod cert, nu sunt cuprinse persoanele care lucrează în mod informal, fără forme legale, și sunt plătite cu bani în mână. Prezența românilor în UK a devenit vizibilă (și audibilă). Dacă treci pe lângă un șantier de construcții (apartamente, birouri, case individuale, demolări, drumuri etc.), nu se poate să nu auzi românește. În transportul în comun întâlnești nu doar constructori români, ci și menajere, care lucrează în hoteluri și case individuale, precum și asistente și îngrijitoare din sectorul sănătății. În Londra locuiește aproape jumătate din populația românească din UK – oficial, 100 000 în 2015, dar probabil în jur de 200 000 astăzi (posibil cel mai mare oraș românesc din diaspora) –, prezența românilor fiind din ce în ce mai consistentă, mai ales în Nordul și Estul capitalei britanice. O importantă prezență românească se găsește și în orașele Birmingham, Northampton și Coventry (primele trei, potrivit ONS, după Londra, în 2015), ca și Luton, Manchester, Leeds, Liverpool sau Bristol, dar și în Scoția (Glasgow și Edinburgh), Țara Galilor (Cardiff) și chiar Irlanda de Nord (Belfast). Numărul magazinelor și restaurantelor românești din Londra depășește probabil 100 la ora actuală, așa că nu e o mare problemă să-ți procuri borș și mititei sau să mănânci o ciorbă de burtă. În ultima vreme, au apărut și firme de contabilitate și avocatură destinate românilor. La fel au proliferat și lăcașele de cult românești, ortodoxe în majoritate, dar și neoprotestante (baptiste, penticostale, adventiste), multe dintre ele funcționând în clădiri aparținând altor culte (de pildă Biserica „Sf. Gheorghe” din centrul Londrei funcționează în biserica anglicană „St. Dunstan-in-the-West”).

 

Atracția UK

Ce-i atrage însă pe români în această țară care nu a fost o gazdă tradițională a unei imigrații românești importante? În mod evident, aderarea la UE a dus la un aflux important de români în UK, ca și în alte țări, dar în ultimii ani acest aflux s-a accelerat. Este clar că boomul din construcții a atras mână de lucru cu calificare joasă și medie-joasă în munci pe care localnicii nu mai sunt dispuși să le presteze în condițiile unei rate a șomajului pe economie de sub 5% (Spania 17%, Italia 11%, Franța 9%). Flexibilitatea de care dau dovadă angajatorii britanici față de omologii lor din țări de pe continent cu o legislație a muncii mai strictă este un alt avantaj competitiv în sectoarele unde lucrează cu predilecție românii. Nu trebuie neglijate nici avantajele prezentate de sistemul de beneficii sociale și cel de sănătate. Numărul de copii născuți din cel puțin un părinte român a depășit 10 000 în 2016, fiind pe locul patru după polonezi, pakistanezi și indieni, în unele maternități din Londra mamele românce fiind chiar majoritare. Sistemul de educație primar și secundar de stat – deși nu este renumit pentru calitatea sa – oferă pentru mulți copii români, mai ales din familii defavorizate, o șansă pe care cu greu ar fi avut-o în România. Acești copii devin fluenți în engleză, spre deosebire de părinții lor, care sunt în majoritate prizonierii unor ghetouri românești (locuință, muncă, televiziune), ceea ce este în sine o realizare.

Creșterea numărului românilor din UK a dus în mod inevitabil și la sporirea fenomenului infracțional românesc. Potrivit datelor prezentate de Consiliul Național al Comandanților de Poliție în exclusivitate la RFI, cele mai multe infracțiuni comise de cetățenii celor 27 de state UE în Londra au ca autori cetățenii români (locul al doilea pe UK după polonezi, care însă sunt aproape un milion), iar românii sunt pe locul al treilea (după polonezi și irlandezi) după numărul de deținuți din închisori.

 

Viitor incert

Ce le rezervă viitorul acestor români acum, când Marea Britanie se pregătește să părăsească UE la 29 martie 2019? Ca și ceilalți cetățeni UE aflați în UK (circa 3,5 milioane), românii trăiesc în incertitudine. Cei care au împlinit cinci ani de ședere pot face cerere pentru rezidență permanentă prin completarea unui formular de 85 de pagini, iar cei care au rezidență permanentă pot face cerere de cetățenie britanică la un an după obținerea rezidenței. Desigur că economia britanică nu ar mai putea funcționa dacă sutele de mii de români care lucrează aici ar dispărea peste noapte și în mod cert acest lucru nu se va întâmpla. Dar ce se profilează este un acces mai dificil la locurile muncă de joasă calificare la care țintesc mulți români care vin în UK. După referendumul din 23 iunie 2016, în care electoratul s-a pronunțat în proporție de 52%-48% în favoarea ieșirii din UE, s-a produs o escaladare a numărului de incidente xenofobe și rasiste. Printre victime s-au numărat și români, un incident notoriu fiind și incendierea criminală a unui magazin românesc din orașul Norwich din Estul Angliei în vara lui 2016, urmată însă de un gest impresionant de solidaritate – o colectă publică în favoarea proprietarilor, care a strâns 30 000 de lire sterline. Indiferent însă ce le rezervă viitorul, românii din UK reprezintă deja o comunitate numeroasă și destul de bine implantată. Cu toate dezavantajele – dificultatea relativă de învățare a limbii engleze, condiții improprii de locuit (în comun, chirii scumpe), diferențe culturale pronunțate față de localnici –, românii din UK, în majoritatea lor, au venit aici pentru un trai mai bun și cred că aceștia își văd viitorul aici.

Sursa foto: Power in a Union

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe