Temele „Timpului”

Redacția Publicat la: 07-12-2017

Numărul de tranziție al Timpului marchează deja asumarea noului statut de „revistă de politică și cultură”. Propunem cititorilor trei teme: Abateri și realinieri în politica europeană; Migrațiile și consecințele lor; Partidul de stânga ideal (în România). Cei mai mulți dintre colaboratori au înțeles că este vorba despre un demers analitic, că pe cititori îi interesează mai mult cum explică experții, lumea universitară, știința politică, științele sociale, alte discipline, dar și media schimbările care se petrec în Europa și în lume, decât ceea ce crede fiecare despre un subiect sau altul. Am încurajat răspunsuri diverse, iar unii dintre autori au abordări puternic ideologizate, chiar doctrinare; partizanatul se vede mai ales la cei care resping soluțiile dreptei sau ale stângii, în vreme ce profesionalismul este vizibil la cei care înțeleg că marile probleme ale lumii contemporane nu pot fi rezolvate exclusiv nici de dreapta, nici de stânga.

Prima temă, Abateri și realinieri în politica europeană, pleacă de la conceptele folosite în teoria partidelor pentru a desemna și explica schimbările din sistemele politice și sistemele de partide (alignments-disalignments-realignments) pentru a extinde orizontul discuției. Alegerile desfășurate în Franța, Germania, Olanda, Austria, Republica Cehă, dar și alegerile din Statele Unite ale Americii sau referendumurile care s-au petrecut în Marea Britanie ori Catalonia marchează reconfigurări ale spațiului politic. O parte dintre actorii politici dominanți în ultimele decenii și-au întărit pozițiile, în vreme ce alții au devenit insignifianți sau au dispărut. Au apărut noi actori politici individuali și colectivi; în viitorul apropiat vom vedea câți vor confirma, câți vor supraviețui. În ciuda unor predicții privind dispariția relevanței distincției dintre dreapta și stânga, liniile dintre acestea s-au reconfigurat, iar în unele state asistăm la întărirea extremei stângi și a extremei drepte. Este cu atât mai interesant cu cât în ultimii ani se vorbea despre „dezideologizare”, pragmatism, postmaterialism, globalizare.

Migrațiile și consecințele lor, a două temă, este una dintre cele mai controversate pe plan mondial. Modul în care în care au gestionat diferitele state din Uniunea Europeană migrațiile de după Primăvara arabă și Războiul Civil din Siria a scos la iveală divergențe de interese, viziuni, abordări. După căderea comunismului, țările occidentale aplicau criterii extrem de severe față de români, polonezi, bulgari, albanezi etc. Una dintre întrebările la care merită reflectat este: de ce și-au schimbat aceste țări atitudinea față de migrație? Există consecințe serioase ale noilor migrații, mai ales în privința riscurilor și amenințărilor de securitate. Terorismul a crescut, iar consecințele electorale și politice ale acestui fenomen sunt vizibile. Înainte de a judeca, ar trebuie să ne întrebăm cum se justifică pozițiile rezervate sau antiimigraționiste ale unor state precum Polonia, Ungaria, Republica Cehă (sau chiar Slovacia)? Și oare de ce nu este România o țintă pentru migrații?

Tema a treia este Partidul de stânga ideal (în România). După anii de hegemonie ai FSN/FDSN/PDSR/PSD (care a câștigat cele mai multe voturi în șapte dintre cele opt alegeri parlamentare postcomuniste), se ridică mai multe întrebări: cum se explică succesele electorale ale partidului înființat de Ion Iliescu și condus acum de Liviu Dragnea? Ce a realizat partidul dominant în peste un sfert de secol? Cum ar trebui să acționeze un partid politic de stânga eficient în România (în public policies, măsuri economice, protecție socială, chestiuni administrative)? De ce ar mai fi nevoie de un partid de stânga la putere în țara noastră? Poate că este timpul să guverneze un partid liberal, conservator, creștin-democrat sau un partid pragmatic, nonideologic.

Așteptăm reacțiile dumneavoastră, ale cititorilor, la temele propuse. Iar după experiența primelor colaborări, deja am învățat primele lecții pentru a realiza numere tot mai provocatoare.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe