Liviu Jicman: „Multe dintre programele noastre de anul viitor vor sta sub semnul Centenarului”

Adelina Ionicel Publicat la: 20-12-2017

Liviu Jicman a fost vicepreședinte al Institutului Cultural Român, iar în prezent este director general al Muzeului Național Cotroceni (MNC). În interviul acordat revistei de  politică și cultură Timpul, Liviu Jicman prezintă o serie de proiecte inedite implementate la nivelul instituției pe care o conduce, dar și provocările apărute în derularea acestor demersuri.

 

Sunteți managerul unui instituții de cultură importante. Cum se vede din perspectiva dumneavoastră muzeul contemporan românesc? Care este starea de fapt și, mai ales, care sunt provocările?

Sunt două categorii de provocări: cele care țin de misiunea instituției și de relația cu publicul și cele administrative. În ambele privințe, prin activitatea pe care o desfășurăm, urmărim să ne îmbunătățim performanțele. Interesul publicului pentru muzee este încă redus în România, deși consumul pentru această formă de cultură are potențial semnificativ de creștere. Odată cu interesul publicului însă, ar trebui să crească și preocuparea instituțiilor muzeale de a oferi mereu programe diversificate, astfel încât relația dintre vizitator și muzeu să fie una permanentă, nu să se limiteze la o unică experiență.

Din perspectivă administrativă, sunt foarte multe lucruri de îmbunătățit. Actul de cultură în prezent sau, mai bine zis, în acel prezent spre care tindem să rămânem conectați la contemporaneitate are, de cele mai multe ori, caracter multidisciplinar. Muzeele atrag publicul cu instrumente specifice artelor spectacolului, cu mijloace multimedia, cu parteneri invitați să diversifice astfel oferta culturală. La rândul lor, instituțiile de spectacol trec granița propunând expoziții, performance-uri ș.a.m.d. Legislația noastră încă păstrează această separație strictă între instituțiile muzeale și instituțiile de spectacol, limitând astfel posibilitățile de acțiune. Legislația specifică privind muzeele, deși este limitativă, nu reușește să rezolve până la capăt toate problemele acestei categorii de instituții. De exemplu, un aspect nerezolvat este modalitatea de asigurare a patrimoniului muzeal. Legea stabilește obligativitatea, dar nu oferă și mecanismul unitar în acest sens. Despre grila de salarizare diferită între muzee și alte instituții de cultură nu mai vorbesc, este un alt aspect care face ca acest domeniu să atragă doar din pasiune oameni dedicați. Totuși, cu sprijinul Administrației Prezidențiale, am reușit să reorganizăm și să completăm echipa anul acesta astfel încât să avem o structură funcțională.

 

„Cotroceni Creativ” –  un proiect cu o mare vizibilitate

Dintre proiectele MNC pe 2017 s-a remarcat, prin noutate, „Cotroceni Creativ”. Care a fost impactul său?

Atunci când am gândit acest proiect, am urmărit câteva obiective, în special împrospătarea imaginii și ofertei magazinului de prezentare al Muzeului Național Cotroceni. Suntem pe cale să îndeplinim acest obiectiv – din această lună vor intra la vânzare în oferta magazinului produsele câștigătoare în cadrul „Cotroceni Creativ” –, iar procesul va continua pentru că intenționăm să colaborăm și cu alți artiști participanți. Am fost surprins să constat că proiectul a avut o mare vizibilitate, asta și datorită partenerilor noștri, a fost apreciat de public și, în plus, a ajuns la o categorie de public nouă pentru muzeu. Cred că acesta a fost cel mai important beneficiu pentru noi: oamenii și-au dorit să vină să descopere Muzeul Național Cotroceni.

 

Vă gândiți să îl continuați în 2018?

Da. Rămâne să decidem în ce formă. Putem organiza o a doua ediție sau putem, în consultare cu cei din domeniu, să găsim alte forme de colaborare cu zona industriilor creative. Cert este că am deschis o ușă pe care suntem bucuroși să o menținem deschisă. Este un model de bune practici, acela în care o instituție publică nu concurează, ci colaborează și oferă cadrul de expunere pentru artiști independenți sau operatori culturali privați.

 

Ar putea fi promovată inițiativa unei zile dedicate scrisului de mână

„Ora de caligrafie” este proiectul educativ care ne-a atras atenția cel mai mult. Cum v-a venit ideea?

În primul rând, am considerat, încă de la începutul preluării acestei funcții, că rolul educativ este foarte important și trebuie să fie complementar celui cultural. Nu întâmplător am înființat o structură nouă în cadrul muzeului – Serviciul Programe culturale și educaționale.

Prin preocuparea pentru proiecte educaționale sperăm să sprijinim și proiectul național „România educată”, inițiat de Președintele României și să oferim modele de succes care pot fi multiplicate. Cred că este foarte bine atunci când instituțiile colaborează și nu au agende diferite, iar în ceea ce privește actul educațional am vrut să facem mai mult decât o vizită organizată cu școala la muzeu; să oferim elevilor șansa de a studia anumite lecții chiar în spațiile unde au avut loc evenimentele despre care învață. Așa a apărut programul „Ora de istorie”, pe care îl desfășurăm în parteneriat cu câteva școli. Mărturisesc că ideea „Orei de caligrafie” a fost inspirată din această experiență și a aparținut partenerilor noștri din proiect. Și tocmai pentru că proiectul s-a bucurat de vizibilitate, dorim să îl continuăm și, așa cum am declarat încă de la început, nu vrem să deținem monopolul acestei inițiative. Dimpotrivă, ne-am bucura dacă ar fi preluată și de alții pentru că este foarte important să transmitem pasiunea scrisului frumos copiilor care astăzi au alternativa mult mai captivantă a mijloacelor electronice. Ne gândim că ar putea fi promovată și inițiativa unei zile dedicate scrisului de mână.

 

Manifestări dedicate Centenarului

Se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, iar Muzeul Național Cotroceni este un loc cu o semnificație aparte în tabloul general al împlinirii acestui vis românesc. Puteți să ne spuneți ce evenimente speciale ați pregătit pentru Centenar?

Multe dintre programele noastre de anul viitor vor sta sub semnul Centenarului, fie că sunt dedicate acestei ocazii, fie că sunt ediții speciale ale unor programe anuale, dar care vor avea o tematică specială pentru acest moment de bilanț și în plan cultural. Poate cel mai important program, un proiect simbolic pe care îl avem în plan, este o expoziție de fotografie dedicată Familiei Regale și Marii Uniri, care va fi vernisată la începutul anului. Expoziția va avea un itinerar în țară și peste hotare și va reveni, într-o formă extinsă, la Muzeul Național Cotroceni, pentru a fi accesibilă publicului pe 1 Decembrie 2018. Acest eveniment vine în continuarea expoziției „Familia Regală a României pe frontul Marelui Război”, cu care am deschis anul acesta seria manifestărilor dedicate Centenarului. Aș vrea să vă mai fac o mărturisire: mi-aș fi dorit ca atât proiectele noastre dedicate Centenarului, cât și eforturile oamenilor de cultură entuziaști din România să se subsumeze unei strategii sectoriale prin care România să își propună, profitând de această ocazie, o serie de obiective pe care să le urmărească, astfel încât să nu avem doar o serie de inițiative frumoase sau mai puțin inspirate, ci o direcție, un drum comun. Această viziune nu există. Nu pot decât să sper că, împreună, instituții de cultură publice și operatori culturali privați, artiști și creatori vom găsi, în anul acesta special, cauza în jurul căreia să ne unim ca să facem pasul înainte.

 

Am lăsat special la sfârșit „cartea de vizită”. O autoevaluare a lui Liviu Jicman în calitatea de director al MNC – realizări, neîmpliniri, proiecte.

Faptele cântăresc mai mult decât vorbele. Sunt câțiva ani grei și plin de provocări după care, în 2020, voi putea avea un moment de bilanț și activitatea mea în această funcție să fie evaluată, așa că nu vreau să vorbesc despre realizări. Totuși, mă bucur pentru câteva proiecte pe care le-am derulat cu succes anul acesta, pentru deschiderea pe care am reușit-o față de parteneri diverși, de la instituții muzeale până la artiști independenți din sectorul creativ, pentru dezvoltarea unor programe educaționale adaptate nevoilor tinerei generații, pentru proiectele noi pe care vrem să le continuăm și în anii viitori – „Aici-Acolo”, „Ora de istorie”, „Cotroceni Creativ”, „Ora de caligrafie” etc. De asemenea, am vrea să continuăm demersurile altfel încât muzeul să fie un spațiu de dialog pentru oameni de cultură, pentru artiști, pentru lideri de opinie pe teme de interes general. Nu în ultimul rând, ne-am propus ca, după anul Centenarului, să fim pregătiți și să avem proiecte reprezentative pentru România în perspectiva preluării președinției UE.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe