Chișinăul și miza dualistă a referendumului: victoria democraților și umilința socialiștilor

Aurelia Peru-Bălan Publicat la: 20-12-2017

Nouă milioane de lei aruncați pe apa sâmbetei și o finalitate fatidică. Acesta a fost la prima vedere rezultatul referendumului pentru revocarea primarului general al Chișinăului, Dorin Chirtoacă. Plebiscitul, desfășurat la 19 noiembrie 2017, la inițiativa PSRM, a eșuat. La urne s-au prezentat doar 17,5% dintre cetățenii cu drept de vot, iar minimul necesar era de 33% pentru validare.

Dorin Chirtoacă (foto) se află la cârma municipiului Chișinău începând cu anul 2007, când junele în vârstă de 29 de ani, nepotul președintelui PL, Mihai Ghimpu, obţine victoria, cu 61,17% în faţa candidatului comunist Veaceslav Iordan. Devenind cel mai tânăr primar al unei capitale europene, acesta a întruchipat în politica moldovenească modelul de leadership proaspăt, european, anticomunist înflăcărat. Prin urmare, votul de încredere acordat edilului a fost unul dat în avans tânărului inteligent, militant și promițător, iertându-i-se lipsa de experiență în materie de management.

Pe durata celui de-al treilea mandat, obținut în iunie 2015, socialiștii au criticat dur stilul de lucru al edilului, malversațiunile, desele absențe, chiar și comportamentul controversat (amintim scenele din garaj, unde acesta se distrează în compania câtorva tineri, secvențele jenante din viața privată apărute pe Internet, divorțul după câteva luni de căsnicie cu telejurnalista Anișoara Login etc.). Toate aceste secvențe, pare-se, au șifonat ireversibil imaginea publică a junelui primar liberal. Cetățenii Chișinăului însă, l-au iertat și de această dată pentru că este proeuropean, pentru că, în capitală, spre deosebire de periferii, geopolitica este regina gândirii politice. Victoria lui Dorin Chirtoacă a fost una de conjunctură.

Șansele socialiștilor de a prelua Chișinăul în scrutinul din 2015 au fost, ca niciodată, mari. Dorin Chirtoacă a obținut al treilea mandat consecutiv în fruntea municipiului Chișinău, la o distanță strânsă de contracandidatul socialiștilor. În primul tur, Chirtoacă acumulează 37,52%, iar Greceanîi, 35,68%. În turul doi, Greceanîi obține 46,46% , iar Chirtoacă, 53,54.%

În încercarea de a trece printr-un filtru rațional cele întâmplate, mi se cristalizează opinia că acest referendum a avut ca obiectiv nu atât demisia primarului Chirtoacă, cât legitimarea interimatului doamnei Silvia Radu la primărie. Cel puțin, cred, aceasta a fost miza Partidului Democrat, care coordonează astăzi toate evoluțiile politice în Republica Moldova. Acest scenariu a devenit lizibil pentru cunoscătorii paradigmelor jocului politic chiar în ziua când fosta șefă de la compania Gaz Fenosa și competitoare în campania prezidențială din 2016 a fost desemnată printr-o dispoziție a primarului general interimar (!) în funcția de primar general interimar.

Fiind o construcție gândită de Partidul Socialiștilor, simpatizanții partidelor de dreapta, proeuropene, au boicotat referendumul. Și acest comportament a fost unul predictibil. Maia Sandu, lidera PAS, afirma cu câteva zile înainte de desfășurarea plebiscitului că acest referendum nu va rezolva problema și că ar fi un joc al binomului Dodon-Plahotniuc.

Important este că după declararea independenței Republicii Moldova, capitala nu a fost condusă niciodată de stânga politică. Începând cu anul 1990, s-au perindat cinci primari: Nicolae Costin (1990-1994), Serafim Urechean (1994-2005), Vasile Ursu (2005-2007), Veaceslav Iordan (ianuarie-iunie 2007); Dorin Chirtoacă (iunie 2007-2017). Cu excepția mandatelor de scurtă durată ale comunistului Iordan și al lui Vasile Ursu, ceilalți au fost primari care au adus în capul mesei valorile și tradițiile naționale.

Dreapta întotdeauna a dominat în capitală, aici fiind concentrată intelectualitatea țării. Chiar și pe durata de guvernare comunistă, 2001-2009, capitala a rămas un bastion al democrației. Mai mult, primarul general al municipiului Chișinău, Serafim Urecheanu, a fost și el unul dintre adversarii cei mai intoleranți ai președintelui comunist Vladimir Voronin. Procuratura comunistă îi inițiase câteva dosare penale edilului. Însă acesta a reușit să evite sancțiunile justiției comuniste, iar în urma scrutinului parlamentar din 2005, să aducă Blocului electoral „Moldova Democrată” în Parlament, unde deține 34 de mandate.

Cu toate că alte două partide de stânga au susținut desfășurarea referendumului – PCRM și Partidul Nostru –, socialiștii și-au adjudecat integral evenimentul, promovând practic un mesaj electoral și marginalizându-i astfel pe ceilalți susținători. Acest fapt a dat o nuanță politică exagerată referendumului, chiar dacă și președintele Igor Dodon a încercat să convingă electoratul din Chișinău că referendumul nu este tradiționala alegere pe care o face electoratul nostru – între Est şi Vest –, ci „şansa de a pune capăt corupției și haosului din capitală”.

Așadar, în eventualitatea validării referendumului din 19 noiembrie, în primăvara lui 2018 urmau să se desfășoare alegeri anticipate în municipiul Chișinău. Era oare pregătit PDM pentru competiția electorală? Desigur, nu. PDM-ul nu are un electorat consolidat în capitală. În alegerile din 2015, formațiunea a obținut 2,74% din sufragii, iar candidatul PD, Monica Babuc, 2,17%. Ca rezultat, în componența CMC este reprezentat de un singur consilier față de 19 socialiști, 17 liberali, șase consilieri de la PPEM, trei comuniști, trei de la Partidul Nostru, doi de la PLDM.

Abilitatea staffului PDM a strălucit însă din nou, dând peste cap planurile și aspirațiile socialiștilor de a-l demite pe Chirtoacă. Cu câteva zile înainte de referendum, Silvia Radu este numită în funcția de primar interimar. Asta după ce, la 25 mai 2017, primarul general al municipiului Chișinău a fost reținut de către ofițerii CNA și plasat în arest la domiciliu. Chirtoacă este în prezent cercetat în două dosare penale pentru trafic de influență și corupere pasivă în dosarul parcărilor cu plată în Chișinău. Chirtoacă se declară nevinovat și cataloghează dosarele fiind politice, iar finalitatea procesului nu se întrevede deocamdată.

În conjunctura dată, primarul general interimar își poate exercita mandatul până la următoarele alegeri ordinare din 2019. În felul acesta, alchimia politico-parlamentară se repetă în consiliul municipal Chișinău. Ajungând în parlament cu 19 deputați, fracțiunea PDM reușește să crească, grație transfugilor, pană la 42 mandate. Acum, capitala va fi controlată de democrați, având un singur consilier în Consiliul municipal. Excelentă victorie politică, mai ales că s-a evitat lupta electorală! Meditând în termeni de teatrologie, ceea ce se produce în statul-spectacol Moldova nu este altceva decât o realitate magică. Sau poate o magie a realității?

Indignați de scenariul cu interimatul, PL și PSRM au solicitat Curții Constituționale să se pronunțe pe marginea subiectului primarului interimar numit prin dispoziția semnată de un alt primar interimar, Nistor Grozavu, care, de asemenea, a fost cercetat în dosarul parcărilor cu plată, iar mai apoi eliberat de Magistraţii Curţii de Apel Chişinău pentru colaborare cu ancheta și plasat sub control judiciar. Liderul PL Ghimpu a catalogat această acțiune ca fiind o uzurpare a puterii. Primarul suspendat a numit-o simbolic pe succesoarea sa Silvia Raider (Radu) – un fel de butaforie și anarhie. Așadar, în mare, rezultatul referendumului a pus în lumină puterea fragilă a președintelui Dodon, până adineauri deosebit de încrezător în popularitatea sa, dar și lipsa de discernământ și volatilitatea opoziției extraparlamentare. Partidele PAS și PPDA ar fi putut să se folosească de acest referendum pentru o mobilizare electorală din perspectiva lansării propriului candidat în eventualitatea alegerilor anticipate. Or, PDM asociat cu mitul Oligarhului Rău și Statului Capturat (cum scrie Iulian Chifu) continuă să-și extindă vertiginos infrastructura și puterea administrativă locală. Paralel cu referendumul din capitală, în 10 localități au avut loc alegerile primarilor; în opt dintre ele au învins primarii PDM, iar în altele două va avea loc turul doi.

Partidele din opoziție nu au câștigat nici o primărie. Astfel, ne putem imagina deja care va fi structura parlamentului ales în 2018 în marja proaspătului sistem electoral mixt. Opoziția a capitulat și a dăruit primăria Chișinăului PDM-ului. Chiar Andrei Năstase, liderul PPDA, a opinat după referendum că „pe lângă aportul lui Dodon la legitimarea trecerii Primăriei Generale de la PL la PD, Dorin Chirtoacă, refuzând să-și dea demisia, a creat condițiile necesare pentru blocarea anticipatelor, împingând Primăria Generală în brațele lui Plahotniuc”.

Între timp, PL a înaintat un denunț către Procuratura Generală a Republicii Moldova, prin care solicită investigarea unei cauze penale pe numele viceprimarului N. Grozavu în legătură cu arogarea unor atribuții exclusive ce aparțin primarului general ales, precum și pe numele edilului interimar, Silvia Radu, „pentru săvârșirea infracțiunii de uzurpare de calități oficiale și a infracțiunii de samavolnicie”. Este important de aflat ce va dispune procuratura, pe care rar o consideră cineva independentă în Republica Moldova.

P.S. Unii reprezentanți ai cercurilor de juriști încearcă să facă o paralelă între comportamentul Maiei Sandu și ședința CSJ din decembrie pentru cazul ex-premierului condamnat, Vlad Filat, căruia i-ar putea fi redusă pedeapsa, cu anumite condiții, de la 9 la 5 ani de privațiune de libertate. Politica nu ar fi politică dacă din ea ar lipsi conspirația.

Sursa foto: Canal 2

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe