„Ex Libris Brâncuși”. Povestea. Impresii de curator

Anastasia Stoiciu Publicat la: 02-03-2018

Ideea s-a născut în drum spre un vernisaj, așa cum în drum spre un vernisaj se află aproape mereu expoziția Ex Libris Brâncuși, o expoziție-omagiu. Se întâmpla în 2016, în anul Brâncuși, la 140 de ani de la nașterea marelui sculptor. Florin Stoiciu plecase spre Turnu Severin împreună cu studenții lui să prezinte lumii sau amatorilor de artă munca lor. Să se mândrească cu ei. Se gândeau deja la o nouă expoziție, la un nou prilej de muncă, de creație. În anul Brâncuși, ideea a venit ușor. A alunecat simplu spre gravură, că asta le preda el studenților. Ex Libris, ca să îi învețe și despre Ex Libris.

Ex Libris Constantin Brâncuși 2016? De ce nu? Un geniu într-o țară mioritică. O dedicație pentru o bibliotecă virtuală România. Mulți artiști consacrați și mulți alți tineri artiști în devenire. Stări și atitudini diverse. Pretext pentru a lucra în tehnicile și manierele de imprimare. O dedicație sinceră față de un artist universal. Într-o lume confuză, o acțiune eliberată de constrângeri. Suntem prea puțini pentru un eveniment atât de mare. Anul Brâncuși 2016”, spune Florin Stoiciu în primul volum Ex Libris Brâncuși care a văzut lumina tiparului în mai, 2016.

Ulterior, s-a gândit la o nouă lecție de pedagogie: să își pună studenții alături de mari nume ale artei, mari nume ale culturii românești. Ca să le dea încredere. Și a lansat apelul. A chemat artiști impresionanți, mulți dintre ei foști sau actuali profesori, care altfel nu ar fi expus niciodată împreună, dar care i-au înțeles demersul. Și în plus față de asta, simțeau nevoia să aducă un omagiu marelui sculptor român tratat atât de nedrept în trecut de conducătorii din propria lui țară. 100 de oameni. 100 de personalități. Apoi 150. Sculptori, pictori, ceramiști, graficieni. Nume mari. 180. Oameni care au lăsat semne, gesturi minunate în cultura română. Și așa a început totul.

 

I-a spus: „Atunci scrie!” Și sârbul a scris. Pentru Brâncuși

Primul ex libris l-a făcut Adam Puslojić, poetul sârb, membru de onoare al Academiei Române, care a tradus integral opera lui Nichita Stănescu. Venise, ca în fiecare an, în România, pe 31 martie, de ziua de naștere a „fratelui său român” Nichita. Florin Stoiciu l-a întâlnit în atelierul unui alt bun prieten al lui Nichita, academicianul Mircia Dumitrescu, un monstru sacru al gravurii românești. Le-a povestit despre proiectul său. Adam a țâșnit în sus: „Vreau și eu să particip, dar nu știu să fac gravură!”. Florin l-a încurajat: „Atunci scrie! Scrie pe foaia asta, că îți fac eu gravura!”. Și sârbul a scris. I-a dedicat lui Brâncuși o poezie așternută cu sufletul pe foaia din fața lui, poezie care a intrat în prefața albumului expoziției:

„O, o, o Altă tăcere,
maestrului Constantin,
De la Hobița ta spre Kobișnița mea
doi pași sunt
o singură răsuflare
de doi Dumnezei
dunăreni și punct,
cruce albă!!”

Adam de Serbia Puslojić,
31 martie 2016

 

Grigore Leșe și-a cântat la vernisaj gravura. La fluier

Mircia Dumitrescu a făcut cinci lucrări. Superbe. Trei gravate pe placă de metal și două xilogravuri. Pentru Brâncuși. Și foarte mulți sculptori au dedicat lucrări-omagiu pentru maestrul infinitului. Unii nu făcuseră gravură în viața lor, alții nu mai făcuseră de zeci de ani, din facultate. Dar s-au anunțat unii pe alții. Veneau și cereau plăci. Tot pentru Brâncuși. Pentru că cineva se gândise să îi aducă un omagiu. La fel și pictorii. Și ceramiștii. Și scriitori, precum Mircea Popa. Și muzicieni, precum Florian Chelu Madeva, părintele Filarmonicii Rock de la Oradea. Fost elev preferat al lui Constantin Noica. Cel care a pus pe portativ sonetele lui Shakespeare și ale lui Eminescu. A adus în expoziție un sonet al lui Eminescu și o partitură a lui Enescu ce nu a mai fost cântată niciodată. Sau Grigore Leșe. Și el a adus o partitură în expoziție. Și la unul dintre cele 14 vernisaje pe care le-a avut până acum expoziția, și-a și cântat-o. La fluier. Se întâmpla la Muzeul Hărților și al Cărții Vechi. Stătea singur în fața lucrărilor și cânta. Când l-au auzit ceilalți participanți, au venit atrași ca de magnet. A fost un spectacol impresionant.

 

Doi copii, unul de patru și altul de 12 ani, au vrut să îi aducă un omagiu lui Brâncuși

Alexandru Cuciuc Romanescu avea patru ani când a văzut-o pe mama lui desenând lucrarea pe care voia să i-o dedice lui Brâncuși. A întrebat, a primit răspunsuri. A aflat despre Brâncuși. A fost fascinat. Și a vrut să își aducă și el omagiul. A ieșit o lucrare spectaculoasă. Seamănă cu cele ale lui Paul Klee. Face parte încă de la început din expoziție. La fel s-a întâmplat și cu Luca Maiorescu, elev al Liceului Nicolae Tonitza. Avea 12 ani când l-a văzut pe marele grafician Aurel Bulacu făcându-și lucrarea la liceu. A vrut și el neapărat să deseneze pentru geniul sculpturii românești. Are o lucrare foarte frumoasă. Și este încurajator să vezi pasiunea pentru artă a generațiilor care vin. Respectul și mândria pentru cei care au fost. Este încurajator pentru cultura românească. Îți dă convingerea că nu ne pierdem ca nație.

 

Doi sculptori turci au venit după noi în România. Să vadă artă românească

La fel de încurajator a fost și atunci când expoziția a fost itinerată în Grecia și Turcia. Avem artiști extraordinari. Am impresionat cu arta noastră. Ore în șir am stat și am povestit despre lucrări. Mă trezeam că vin și mă trag de mânecă și mă întreabă despre o stampă sau alta. Mulți nici nu știau că Brâncuși a fost român. Cinci artiști turci au ținut neapărat să facă și ei lucrări-omagiu pentru Brâncuși. Doi dintre ei, sculptori, au venit după noi în România. Au vrut să vadă atelierele noastre. Au vrut să meargă la Târgu Jiu, să vadă cu ochii lor lucrările geniului. Să cunoască artiștii români care i-au adus un omagiu. S-au purtat de parcă ar fi fost călătoria vieții lor. De parcă li s-ar fi împlinit un vis. Ne-au și spus-o. Asta e arta românească. Asta e cultura noastră. Voi știați?

 

Cel de-al XV-lea vernisaj al expoziției va avea loc la Muzeul Național Cotroceni

Luni, 19 februarie, de la ora 18.00, la Muzeul Național Cotroceni, în Spațiile medievale, va avea loc cel de-al XV-lea vernisaj al expoziției Ex-Libris Brâncuși, care marchează împlinirea a 142 de ani de la nașterea celui mai mare sculptor român al tuturor timpurilor. Prin acest eveniment, Muzeul Național Cotroceni își continua misiunea onorantă de a aduce mai aproape de public adevăratele valori culturale românești. Expoziția va fi deschisă publicului între 20 februarie și 13 martie.

La vernisaj vor participa directorul general al Muzeului Național Cotroceni, Liviu Jicman, prof. univ. dr. Florin Stoiciu, Sorin Rugină, rectorul Universității Ovidius din Constanța, Daniela Vitcu, decanul Facultății de Arte a Universității Ovidius din Constanța, lect. Univ. dr. Daniel Apostu Teodorescu, reprezentantul Facultății de Arte de la Universitatea de Vest din Timișoara, conf. univ. dr. Aurel Vlad, de la UNARTE din București, lect. univ. dr. Răzvan Constantin Caratănase, dar și majoritatea artiștilor care au lucrări în expoziție.

Lucrări de Costel Iacob (stânga), Florin Stoiciu (centru),
Aurel Bulacu (dreapta)

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe