Pentru ce optăm?

Redacția Publicat la: 02-03-2018

Opțiunea între republică și monarhie nu este o simplă controversă intelectuală. În ultimă instanță, ea va trebui decisă prin referendum chiar dacă președintele Johannis afirmă că un asemenea referendum nu este posibil din punct de vedere constituțional. Ion Iliescu și Frontul Salvării Naționale au avut grijă să includă între limitele revizuirii constituționale „forma republicană de guvernământ” (art. 152), deși Corneliu Coposu și Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat s-au împotrivit. Dacă există voință politică și mai ales dacă cetățenii acestei țări își doresc asta, Constituția fesenistă din 1991 (cu amendamentele pesediste din 2003) poate fi însă schimbată, cu limitele revizuirii cu tot. Când și cum se va desfășura un asemenea referendum, cine îl va organiza, toate acestea sunt detalii. Atașamentul românilor față de Regele Mihai I a fost extrem de tardiv și s-a văzut abia după moartea sa. Dacă schimbarea din 1989 ar fi fost autentică și se recunoștea că regimul comunist și republica au fost impuse în mod ilegitim națiunii române, cu forța, de către ocupanții sovietici, monarhia constituțională trebuia restaurată. Când „fostul rege” (după cum îi spuneau feseniștii, susținătorii lor, presa) s-a întors în 1990 în țară, a fost alungat. Iliescu tocmai fusese ales din primul tur de scrutin, cu 85% din voturi, iar majoritatea românilor au fost indiferenți sau chiar ostili față de revenirea în țară a lui Mihai al României.

Sondajele de opinie publicate în ultimele două decenii indicau preferința cetățenilor pentru republică. Pentru ca aceste preferințe să se schimbe sensibil, ar trebui ca în dezbatere susținătorii monarhiei să vină cu argumente puternice și convingătoare. În anii din urmă, opinia publică s-a schimbat. Eșecurile repetate ale partidelor și coalițiilor care au guvernat sunt o sursă de dezamăgire, iar o mare parte dintre români cred că lucrurile ar fi stat mai bine dacă am fi avut o monarhie de la bun început, după căderea comunismului. Ipoteza că o monarhie ar putea să scoată țara din criză ar putea fi corectă numai dacă regele și Casa Regală ar avea funcții mai importante decât cele strict ceremoniale. În alegerile locale și parlamentare intră în competiție partidele politice și reprezentanții acestora, iar guvernele rezultă din majoritățile parlamentare.

Înainte de moartea lui Mihai I de România, au avut loc controverse între posibilii săi succesori pe termen lung, iar opinia publică și presa le-au perceput negativ (în afară de partizanii unora dintre cei implicați). Dezbaterea „Republică sau monarhie” este una principială, o temă de politică constituțională, dar va trebui să țină seama și de cine ar putea să ocupe tronul României.

Sursa foto: DC News

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe