Politica pasivă „vs” politica activă

Sabin Drăgulin Publicat la: 02-03-2018

Cronica politică internă a lunii februarie se află în continuare, din păcate, sub semnul unui conflict intern, care s-a deschis la începutul anului 2017, fiind legat de tema legilor justiției. Este păcat, și asta pentru că, într-o lume în care schimbările economice și geopolitice sunt din ce în ce mai rapide, noi, ca țară, suntem blocați într-o temă care, dacă nu am fi suferit de păcatul originar al formării statului român modern, și anume al aceluia al personalizării, ar fi trebuit să fie rezolvat prin mecanismele specifice unei țări consolidate din punct de vedere democratic.

Legile și sistemul juridic din România sunt importante pentru că reflectă modul în care elitele locale se raportează la actul guvernării, iar aici nu mă refer doar la actul guvernării în spațiul politic, în cel administrativ sau al raportării dintre cei care conduc și cei care sunt conduși. Pe scurt, dacă elitele noastre politice se raportează la membrii societății românești în calitate de cetățeni sau de supuși.

Dar, zgomotul provocat de cele două tabere care se poziționează pro și contra reformelor în justiție nu lasă să iasă la suprafață mai multe evenimente importante, care s-au întâmplat atât în spațiul intern, cât și în cel internațional.

În cel intern, identificăm problemele de imagine cu care se confruntă guvernul Dăncilă, vizita ministrului ungar de Externe la București, Péter Szijjártó (5 februarie), creșterea inflației, dezechilibrul balanței de plăți, devalorizarea monedei naționale, exportarea tensiunilor interne privind legile justiției la Bruxelles, impactul pe care l-a avut „Revoluția fiscală” asupra mai multor categorii de salariați și de firme și am mai putea continua.

În domeniul evenimentelor externe care vor avea impact asupra României, ne gândim la  noua prăbușire a bursei de pe Wall Street (5 februarie), care poate avea repercusiuni majore la nivel mondial, criza din ce în ce mai mare dintre SUA și Turcia, care va fi de lungă durată și va provoca schimbări geostrategice la Marea Neagră, nerezolvarea definitivă a problemei ISIS, impactul pe care noile alegeri parlamentare din Italia îl poate avea la nivelul UE în cazul în care Movimento 5 stelle va câștiga alegerile etc.

Din cauza spațiului redus, voi aborda doar două subiecte.

Pe fondul zgomotului provocat de această luptă surdă, nu s-au putut auzi părerile pro și contra referitoare la vizita ministrului de Externe maghiar din România. Declarația lui Viktor Orbán cu privire la rezolvarea problemei energetice prin importarea întregii cantități de gaz de la Marea Neagră și transformarea acestei țări într-un hub energetic regional m-a descumpănit. Oare să fie adevărată această afirmație sau pur și simplu a fost un mesaj de tip electoral? Mai grav este că în afara unui comunicat, cam neconvingător de altfel, venit din partea MAE din România, nu am avut clarificări pe acest subiect. Oare vom oferi această resursă energetică – vitală pentru dezvoltarea oricărei țări – Ungariei în loc să dezvoltăm în România proiecte care să ne permită nouă să devenim un hub energetic pentru întreaga zonă?

Al doilea subiect privește criza care este în desfășurare între SUA/NATO și Turcia. Dorințele noului Sultan de la Istanbul, așa cum mai este denumit în presă președintele Recep Tayyip Erdoğan, au schimbat geopolitica Orientului Mijlociu și a Mării Negre. Dosarul irakian, dosarul sirian, raporturile cu Iran și Israel sunt teme fierbinți ale momentului, în care Turcia este un actor activ. Apropierea de Rusia a Turciei a provocat și provoacă frisoane establishmentului din UE și SUA. Cumpărarea unui sistem de rachetă și antirachetă de către Turcia din Federația Rusă este doar un aspect al acestei probleme. Ei bine, cum se poziționează România în aceste probleme, avem un cuvânt sau cel puțin o opinie avizată? Pare că nu. Care va fi situația dacă, începând cu această primăvară, mai multe vase pline cu imigranți vor pleca de pe coastele Turciei pentru a ajunge în România, țară a UE? Suntem pregătiți să facem față unei situații-limită, de altfel foarte probabilă, având în vedere că în toamna târzie a anului trecut mai multe vase pescărești pline de imigranți au ajuns în apele teritoriale românești? Care va fi poziția noastră în raport cu Turcia, în condițiile în care relațiile bilaterale sunt foarte bune? Se va negocia? Se va redeschide tema marii moschei de la București?

Toate acestea sunt teme care nu se regăsesc în atenția mass-media, a opiniei publice. Din păcate, ne menținem acea defazare față de problemele internaționale ale momentului și politica faptului împlinit, reacționând doar după ce criza a apărut, dar fără să facem nimic în prealabil pentru a fi pregătiți.

Sursa foto: m.bursa.ro

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe